„Singurul handicap al gripei este acela că nu poate fi prognozată”. „Orice epidemie de gripă devine periculoasă prin dezorganizare socială”. „Este greu de prevăzut în ce măsură la noi va apărea sau nu gripa porcină”, a declarat pentru Gazeta de Cluj, Ioan Stelian Bocsşan, şeful catedrei de epidemiologie din cadrul UMF Cluj.
Ioan Stelian Bocşan: Dacă o luaţi la modul general, este una din gripele care se pot produce ca şi etiologie, cu virus care provine de la specia porcină. Dacă ne gândim la momentul de faţă, atunci avem în vedere noua epidemie de gripă care a izbucnit în urmă cu aproximativ două săptămâni în Mexic şi care s-a extins în multe ţări ale lumii. Cam asta este, foarte rezumativ. Dacă doriţi să intrăm în detalii, atunci putem zice că există o particularitate care justifică toată îngrijorareaactuală, şi anume faptul că porcul şi omul sunt singurele două mamifere ce reprezintă bucătăria în care se prepară o posibilă viitoare tulpină epidemică sau pandemică de virus gripal. De ce numai porcul şi omul? Pentru că epiteliul căilor respiratorii superioare este cu trăsături comune şi permite preluarea virusului gripal de la porc şi de la om în condiţiile în care există o coinfecţie cu un alt virus.
Rep.: Se transmite această gripă şi la alte specii în afară de om, cum ar fi pisicile sau câinii?
I.S.B.: Nu. Singurele gazde naturale posibile ale virusului gripal sunt omul, porcul, calul, păsările, renul, foca şi dihorul. Ele reprezintă un rezervor natural de virus. Fiecare cu virusul său. Este interesant faptul că la păsări gripa se manifestă în principal printr-o boală diareică, nu printr-o afecţiune respiratorie şi virusul se răspândeşte prin fecalele păsărilor, care contaminează apa şi solul. Pe când la om şi la porc este afecţiune în principal respiratorie.
Rep.: Care este diferenţa între acest virus şi virusul gripei aviare?
I.S.B.: Virusul aviar este specific unor specii de păsări, galinacee şi palmipede, iar cel porcin este exclusiv al porcului care, în condiţiile în care se combină cu un virus găzduit de om, poate să dea o tulpină care este patogenă pentru ambele specii de mamifere.
Rep.: Care este rata mortalităţii în cazul gripei porcine?
I.S.B.: Nu este o mortalitate mai mare decât în cazul gripei aviare pentru că potrivit statisticilor, din 1527 de cazuri există 30 de decese. Deci rata mortalităţii este foarte mică, mai mică de 1%. Într-o epidemie de gripă, mortalitatea poate să se ridice la 10%, iar într-o pandemie poate fi de 30%. Aşa cum este acum, această gripă porcină nu pare a fi gravă prin riscul vital. Orice epidemie de gripă devine periculoasă prin dezorganizare socială, prin numărul mare de îmbolnăviri care afectează în primul rând pe cei care au contact cu un număr mare de persoane.
Rep.: În plan internaţional putem vorbi de o epidemie sau chiar de o pandemie?
I.S.B.: Epidemie există, pandemie nu. Există epidemia din Mexic, există epidemia din S.U.A., există epidemia din Canada, Spania, dar nu este pandemie. Pandemia înseamnă un număr foarte mare de cazuri, care afectează cel puţin două continente, iar în cazul gripei porcine, nu se poate vorbi de o pandemie. De exemplu, în Cluj, ultima mare epidemie de gripă a fost în 1973. Atunci era aşa de multă gripă, încât mai multe spitale din Cluj erau pline de cazuri. Medicii de familie aveau foarte mulţi pacienţi bolnavi. Aceea era epidemie. Acuma este doar alertă.
Rep.: În momentul de faţă nu există un vaccin contra acestei gripe. Care este modalitatea de apărare împotriva acestui virus?
I.S.B.: Nu există vaccin pentru că, pe de-o parte, procesul tehnologic al preparării vaccinului antigripal durează minim patru luni. Dacă acum s–ar declanşa procesul tehnologic, probabil că la sfârşitul lui septembrie am avea vaccin şi ăsta ar fi norocul nostru, pentru că am imuniza grupele la risc şi, probabil, s-ar stopa orice evolutivitate a procesului infecţios. Altfel, rămân în uz doar mijloacele acestea nespecifice, cum ar fi evitarea aglomeraţiei, evitarea eforturilor obositoare, evitarea surmenajului, a fumatului, a consumului exagerat de alcool. Foarte importantă este autoizolarea precoce la domiciliu a cazurilor care sunt în debut. Populaţia trebuie să fie informată în privinţa simptomelor caracteristice debutului de gripă şi să anunţe medicul.
Rep.: Ce măsuri a luat Ministerul Sănătăţii pentru combaterea gripei porcine în România?
I..S.B.: Este o acţiune foarte complexă, care s-a început imediat ce s-a dat alerta pe plan internaţional, există un comitet de coordonare al ministerului, condus de ministru, există comitete regionale pentru fiecare regiune care are un institut de sănătate publică, sub oblăduirea unor directori. De asemenea, există şi comandamente judeţene conduse de epidemiologul-şef sau de directorul de Direcţie Sanitară şi care sunt permanent în colaborare. Colaborarea naţională are loc în cadrul instrucţiunilor şi al politicii de supraveghere internaţională.
Rep.: Ar trebui să ne aşteptăm ca în câteva săptămâni să apară suspiciuni şi în România în ce priveşte gripa porcină, deoarece Irlanda, Italia şi Franţa au deja câteva victime?
I.S.B.: Este greu de prevăzut în ce măsură la noi va apărea sau nu. Unii medici au fost la Congres în Mexic şi nu au avut nimic la întoarcerea în ţară. Oricum, veterinarii îşi supraveghează populaţiile porcine ca să nu apară infecţia, iar pentru noi supravegherea este atât de serioasă la nivel de porturi şi aeroporturi, încât orice caz suspect este imediat îndrumat spre clinici şi investigat.
Rep.: Sunt românii speriaţi de gripa porcină?
I.S.B.: Orice om este speriat de o boală infecţioasă gravă. Unul din proverbele pe această temă este că „de gripă se poate muri”. Aşa cum am mai spus, mortalitatea nu se dovedeşte foarte mare, ci se încadrează la cifre care nu depăşesc, în cel mai rău caz, 25% din bolnavi.
Rep.: Ar trebui să se interzică importul de carne din alte ţări pentru a ne proteja de această gripă?
I.S.B.: Categoric, nu. Nu are nici o legătură deoarece carnea în sine nu este un vehicul al virusului. Virusul se poate vehicula numai în situaţia în care îngrijim porcul excretor de virus.
I.S.B.: În lume este într-o evoluţie încurajatoare. Statistica arată că numărul de cazuri este în scădere. A fost un număr maxim în 2 mai , iar în 4 şi 5 mai numărul s-a micşorat, ca urmare a acestei alerte de gradul cinci care permite un control foarte bun al situaţiei.
Rep.: În cazul în care o persoană este suspectă de acest virus, ce măsuri trebuie luate?
I.S.B.: În situaţia în care medicul care vede prima dată bolnavul are motive să bănuiască o gripă porcină , poate să ţină pacientul acasă dacă starea lui e bună, dar probabil că-l va îndruma spre o clinică de boli infecţioase pentru a se tranşa diagnosticul.
Rep.: De ce s-a ales folosirea termenului de „nou virus gripal” în loc de „gripa porcină”?
I.S.B.: Pentru că este o tulpină diferită de cele care au circulat până la încheierea sezonului gripal din emisfera nordică şi pentru că l-au izolat prima dată la o populaţie care a avut contact cu porci de la care s-a luat această tulpină.
Rep.: Este pregătită România pentru un nou val de pandemie?
I.S.B.: La fel ca şi toate celelalte ţări. Toate mijloacele logistice, resurse umane, resurse materiale, toate sunt mobilizate. Şi în medicina umană, şi în cea veterinară. După cum aţi văzut la televizor, apare şi Ministrul de Interne, pentru că este o problemă strategică de securitate naţională şi e luată foarte în serios. Nu ar trebui să ne speriem de pandemii, ci să reacţionăm normal. Adică, să respectăm recomandările medicale de a evita aglomeraţiile, de a ne menaja şi tot aşa.
Rep.: Este firească apariţia acestor viruşi în contextul actual al dezvoltării umane?
I.S.B.: Da, este inevitabilă. Gripa este o boală foarte deşteaptă. Virusul gripal, care poate declanşa o epidemie sau pandemie, are o apariţie absolut imprevizibilă. Gripa nu poate fi prognosticată nici ca loc, nici ca moment. Ca atare, nu depinde de nivelul de dezvoltare socio-economică.
Rep.: Putem afirma că fiecare epocă are bolile şi viruşii ei şi că nu ar trebui să ne speriem în mod deosebit de o pandemie de acest gen?
I.S.B.: Gripa este o boală care a însoţit societatea omenească în toată istoria ei. Se pare că cea mai veche pandemie de gripă ar fi fost în secolul V înaintea erei noastre. Atunci ar fi fost o pandemie de gripă numită ciuma lui Tucidide, dar se pare că nu a fost ciumă, ci a fost gripă care s-a complicat şi de aceea a luat aspect de ciumă. Recunoscute şi descrise sunt marile epidemii şi pandemii din secolul XVII. Practic, fiecare secol a avut cel puţin unul sau mai multe valuri epidemice. Prin urmare, nu este o noutate, ci este ceva care însoţeşte societatea omenească. Singurul handicap al gripei este acela că nu poate fi prognozată.
Rep.: Ar trebui să ne aşteptăm în următoarea perioadă de timp, adică în următorii 10, 20, 50 de ani, la o epidemie de mari proporţii cum a fost ciuma în evul mediu?
I.S.B.: Din ceea ce se ştie în momentul de faţă, gripa se manifestă epidemic sau pandemic la intervale de câţiva zeci de ani, între 20 şi 40 de ani. Cele mai multe epidemii de gripă au venit din Răsărit, faţă de cea care vine acum din Mexic. Este total neobişnuit. Din anii 1970 până acum au fost epidemii de gripă care au ocolit ţara noastră şi au mers în Cehia, în Ungaria şi în Franţa. De ce ne-au ocolit pe noi? Nu se ştie, greu de explicat. Prin urmare, teoretic, ne putem aştepta la epidemii mari sau la pandemii de gripă, dar sunt imprevizibile.
Beatrice Golondzac
