IPJGATE: Gazeta de Bistrița anchetează, DNA arestează

Capii poliției, arestați, afaceriștii bistrițeni, uitați

Trei șefi din Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud (IPJ BN) au fost arestați de magistratul Ioana Nora Boiciuc de la Tribunalul Cluj. Șeful inspectoratului, Ioan Ovidiu Mureșan, este cel care organiza toată rețeaua, iar subordonații săi Roberto Hasnăș, șeful rutierei, precum și Leon Cloșcă, șeful Poliției din Năsăud, au fost cu toții trimiși în spatele gratiilor. Traian Larionesi, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din Bistrița-Năsăud și cel mai mare tăietor de lemne din România, a făcut presiuni la inspectorul șef pentru a nu-i lua permisul tatălui său. Roberto Hasnăș a mers rapid la locul accidentului pentru a se asigura că ”se rezolvă.” S-a rezolvat și nimic nu s-a întâmplat. Gazeta de Bistrița v-a relatat întotdeauna despre corupția din IPJ BN. Acum, vă relatăm pasaje din rechizitoriul procurorilor DNA, care au cerut arestarea celor trei, dar nu au luat nicio măsură față de persoanele care au beneficiat de serviciile traficului de influență. Pentru moment, cel puțin.

Numitul Larionesi Traian și traficul de influență

”La data de 30.06.2014, tatăl numitului Larionesi Traian a fost implicat într-un accident rutier, produs pe drumul dinspre Sângeorz Băi spre Ilva. Autovehiculul condus de tatăl lui Larionesi Traian a intrat în coliziune cu un autoturism BMW, iar la fața locului s-a deplasat polițistul Moldovan Adrian din cadrul Poliției orașului Sângeorz Băi.

La ora 18:23, în ziua de 30.06.2014, Larionesi Traian l-a contactat telefonic pe Mureșan Ioan Ovidiu-inspector șef la IPJ Bistrița-Năsăud, comunicându-i faptul că polițistul Moldovan Adrian are intenția de a reține permisele de conducere ale celor doi conducători auto implicați în accident.

În continuare, Mureșan Ioan Ovidiu i-a solicitat comisarului șef Hasnaș Roberto Emil să se deplaseze la Poliția Sângeorz Băi și să îl determine pe Moldovan Adrian să nu rețină permisului de conducere al tatălui lui Larionesi Traian. LA data de 01.07.2014, ora 16:03:07, Hasnaș Roberto Emil i-a raportat telefonic inspectorului șef Mureșan Ioan Ovidiu faptul că ”a rezolvat” problema cu Moldovan Adrian”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Cluj.

Șeful poliției falsifică actele de proveniență a mașinilor

Șeful IPJ BN, Ioan Ovidiu Mureșan, se ocupa cu falsificarea actelor la o mașină pe care și-a adus-o din Italia pentru a evita platei unui timbru de mediu. A modificat clasa mașinii într-una destinată transportului de marfă pentru a nu plăti 4.200 de euro, ci 200 de euro.

”La data de 02.09.2014, Hasnas Roberto Emil a organizat întâlnirea dintre inspectorul şef Mureşan Ioan Ovidiu şi omul de afaceri (…..), zis ,, (…..)”. Inspectorul şef i-a solicitat lui (…..) să-i achiziţioneze un autovehicul din Italia şi să organizeze transportul acestuia în România.

(…..) Iniţial, actele de vânzare – cumpărare au fost încheiate pe numele cumpărătorului Mureşan Ioan Ovidiu, acesta interesându-se la RAR Bistriţa Năsăud de condiţiile de înmatriculare în România.

Aflând că are obligaţia de a achita o taxă de mediu, pentru înmatriculare, în cuantum de circa 4.200 de euro, inspectorul şef Mureşan Ioan Ovidiu a decis să falsifice actele de provenienţă ale vehiculului, încălcându-şi în mod flagrant atribuţiile de serviciu, pentru a păgubi bugetul de stat. În acest sens, inspectorul şef al IPJ Bistriţa Năsăud i-a solicitat numitului (…..) să identifice o persoană care să accepte să figureze în mod formal şi fictiv, în acte, în calitate de cumpărător al vehiculului.

Totodată, (…..) (la cererea lui Mureşan Ioan Ovidiu şi Hasnas Roberto Emil) a efectuat demersuri pentru falsificarea actelor vehiculului cumpărat din Italia, în sensul menţionării frauduloase a includerii acestui vehicul în altă categorie, în scopul diminuării nejustificate a cuantumului taxei de mediu.

În mod real, vehiculul făcea parte din categoria M (pentru transport persoane), iar Mureşan Ioan Ovidiu a urmărit să înscrie fraudulos vehiculul în categoria N1(autoutilitară pentru transport de mărfuri), pentru care taxa era mult mai mică, de circa 200 euro.

Pentru obţinerea unui document nereal cu privire la categoria vehiculului, (…..) a achitat suma de 900 lei, fapt pe care i l-a comunicat comisarului şef Hasnas Roberto Emil, (…..).

(…..)

În data de 24.10.2014, Mureşan Ioan Ovidiu l-a trimis pe (…..) la (…..), de la SPCRPCIV Bistriţa Năsăud, vehiculul fiind înmatriculat fraudulos pe numele lui (…..) .

Este de remarcat că, după deplasarea de la sediul SPCRPCIV Bistriţa Năsăud, (…..)a fost transportat de către (…..), la solicitarea lui Hasnas Roberto Emil”, arată procurorii DNA în cadrul descrierii probelor.

IPJ BN, subordonată oamenilor de afaceri

Oamenii de afaceri îi ”dădeau ordine” comisarului șef Ioan Ovidiu Mureșan să le spună cine este proprietarul unor mașini, iar inspectorul se conforma. Este vorba despre afaceristul Gheorghe Buga, din comuna Teaca, care deține o carieră de piatră și o firmă de transport marfă.

”La începutul lunii august 2014, Gheorghe Buga i-a solicitat lui Mureşan Ioan Ovidiu să acceseze baza de date şi să identifice autoturismul (…..), pe motiv că: ,,…nu prea ştim cine-i, că tot ne patrulează în zonă…”. Mureşan Ioan Ovidiu îi solicită subordonatului (…..) să acceseze baza de date, stabilind că proprietarul maşinii este o societate comercială din Târgu Mureş. Inspectorul şef l-a contactat telefonic pe Gheorghe Buga, comunicându-i acestuia datele de identificare ale proprietarului autovehiculului”, arată în continuare procurorii DNA.

La dosare penale se făceau intervenții

”Numitul (…..) i-a solicitat inspectorului şef Mureşan Ioan Ovidiu să intervină în cursul soluţionării unui dosar penal, privind un accident de circulaţie în care fuseseră implicate autoturismele conduse de (…..) şi (…..).

În dosarul respectiv fusese întocmită o expertiză tehnică auto de către expertul (…..) , care reţinuse drept cauză determinantă a producerii evenimentului rutier pătrunderea lui (…..) pe contrasens, iar drept cauză favorizantă faptul că soţia lui (…..) (care a decedat urmare a accidentului) nu purtase centura de siguranţă. Dosarul cauzei se afla în instrumentare la ofiţerul (…..) , din subordinea comisarului şef Hasnăș Roberto Emil.

La data de 04.08.2014, Mureşan Ioan Ovidiu i-a cerut lui Hasnăș Roberto Emil să-i prezinte raportul de expertiză întocmit de expertul (…..), după care i-a solicitat lui Hasnăș Roberto Emil să ia legătura cu expertul (…..) şi să-i spună că el (inspectorul şef al IPJ Bistriţa Năsăud) este „direct interesat” în mersul dosarului, fiind prieten cu (…..).

Scopul vizat de Mureşan Ioan Ovidiu a fost acela de a –l determina pe (…..) să accepte întocmirea unui supliment de expertiză, din care să reiasă vinovăţia exclusivă a numitului (…..) şi să se stabilească culpa exclusivă a acestuia în producerea evenimentului rutier.

La data de 06.08.2014, Mureşan Ioan Ovidiu i-a comunicat lui (…..) că ar fi vorbit cu (…..), care s-a arătat de acord să efectueze un supliment de expertiză, la cererea organelor de poliţie.

Mureşan Ioan Ovidiu l-a determinat pe Hasnăș Roberto Emil să-i înmâneze o xerocopie a raportului de expertiză tehnică auto întocmit de (…..), fără respectarea procedurilor legale, în scopul de a-l pune la dispoziţia avocatei lui (…..).

Mureşan Ioan Ovidiu i-a cerut lui (…..) să angajeze o avocată care este soţia unui (…..)din cadrul IPJ Bistriţa Năsăud ((…..)).

” La data de 08.08.2014, omul de afaceri Dumitru Găvan s-a deplasat în biroul inspectorului şef Mureşan Ioan Ovidiu, solicitându-i să intervină într-un dosar penal în care era cercetat chirurgul Călin Mureșan, prieten al omului de afaceri, acesta fiind bănuit că ar fi obţinut o fişă de liberă practică medicală în condiţii nelegale (într-un moment în care nu se afla pe teritoriul României). ”

Mureşan Ioan Ovidiu l-a chemat în biroul său pe comisarul şef (…..) , din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor al IPJ Bistriţa Năsăud, cel care avea în lucru dosarul menţionat.

(…..) Pentru a-l ,,convinge” pe subordonat, Mureşan Ioan Ovidiu îl ameninţă cu posibile sancţiuni pentru întârzierea soluţionării unor dosare, (…..)”. În faţa acestor ,,argumente”, (…..) răspunde: ,,Am înţeles”, iar inspectorul şef îi solicită să claseze lucrarea(…..);

Blatul IPJ-ARR

La data de 29.10.2010, un inspector de trafic din cadrul ARR –Agenţia Bistriţa Năsăud, a încheiat un proces verbal de sancţionare şi constatare a unei contravenţii care ar fi fost săvârşită de SC (…..) SRL, dispunând totodată şi reţinerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare şi a certificatului de înmatriculare aparţinând microbuzului Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare (…..).

Conform art. 62 alin. 3 din OUG nr. 109/2005, plăcuţele şi certificatul au fost predate la IPJ Bistriţa Năsăud. La data de 10.06.2011, SC (…..) SRL a solicitat restituirea plăcuţelor şi certificatului, însă IPJ Bistriţa Năsăud a refuzat restituirea, comunicând solicitantei că, deoarece nu a făcut dovada achitării amenzii contravenţionale, suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului s-a prelungit cu încă 6 luni, după cele 6 luni dispuse iniţial. Această comunicare nu a fost primită de SC (…..) SRL.

Ulterior, considerând că suspendarea dreptului de utilizare a încetat la 29.04.2011, SC (…..) SRL a acţionat IPJ Bistriţa Năsăud în contencios administrativ, organul de poliţie fiind obligat de instanţă să restituie plăcuţele şi certificatul.

Daune materiale în sarcina statului

Întrucât IPJ Bistriţa Năsăud nu a dat curs dispoziţiei instanţei, SC (…..) SRL a formulat o nouă acţiune, iar Curtea de Apel Cluj a dispus obligarea IPJ Bistriţa Năsăud la plata unor daune materiale de 9.704 lei.

În consecinţă, BEJ (…..) a deschis dosarul de executare silită nr. (…..)/2014, somând organul de poliţie să plătească suma de 11.180,25 lei, care a fost achitată în cursul lunii iunie 2014.

Urmare a acestei situaţii, s-a dispus efectuarea unei cercetări administrative la nivelul IPJ Bistriţa Năsăud, fiind desemnată o comisie formată din trei persoane, printre care şi comisarul (…..) din cadrul Serviciului Logistic.

Conform reglementărilor Ministerului de Interne, termenul de soluţionare a cercetării administrative este de 60 zile, iar prelungirea acestui termen se aprobă numai de către IGPR – Direcţia de Control Intern – Compartimentul Cercetări Administrative.

Comisia a finalizat procesul verbal de cercetare administrativă, propunând clasarea lucrării, pe motiv că nu ar fi fost identificate persoane vinovate, dintre angajaţii Serviciului Poliţiei Rutiere, cărora să le fie imputată suma de 11.180,25 lei.

Propunerea de clasare nu a fost acceptată de Mureşan Ioan Ovidiu, în pofida faptului că procesul verbal de cercetare administrativă a fost refăcut de trei ori, urmare a insistenţelor inspectorului şef.

Practic, nu a fost luată nicio decizie privind soluţionarea cercetării administrative, într-un mod sau în altul, lucrarea fiind trimisă la Compartimentul Juridic, pentru formularea unui punct de vedere.

Această poziţie a comisarului şef Mureşan Ioan Ovidiu a survenit pe fondul unui conflict pe care acesta l-a avut cu comisarul (…..), conflictul fiind cauzat de motive care exced cadrului prezentului dosar.

Totodată, există indicii conform cărora refuzul inspectorului şef de a accepta procesul-verbal de cercetare administrativă, în varianta întocmită de comisia de cercetare, s-ar fi datorat faptului că Mureşan Ioan Ovidiu i-ar fi solicitat insistent comisarului (…..) să-l găsească vinovat pe şeful (…..) din cadrul Poliţiei Municipiului Bistriţa, comisarul şef (…..), care nu se afla în graţiile conducerii inspectoratului, întrucât nu dorea să răspundă la solicitările de protejare a unor persoane apropiate inspectorului şef. În acest context, există indicii conform cărora comisarul (…..) ar fi refuzat această solicitare, întrucât (…..)nu avea nicio culpă în ceea ce priveşte cazul SC (…..) SRL.

În cursul lunii septembrie 2014, la sediul IPJ Bistriţa Năsăud a avut loc o acţiune de control, desfăşurată de organele ierarhic superioare din cadrul Ministerului de Interne, vizând, în principal, conflictul existent între Mureşan Ioan Ovidiu şi (…..).

În cadrul acţiunii de control au fost efectuate verificări şi cu privire la cercetarea administrativă menţionată. Dându-şi seama că nu a solicitat la IGPR prelungirea termenului de 60 de zile (pentru finalizarea cercetării administrative), pentru a evita o posibilă sancţiune datorată depăşirii nejustificate a acestui termen, inspectorul şef Mureşan Ioan Ovidiu a determinat mai mulţi subordonaţi să falsifice mai multe acte şi poziţii din registrele de evidenţă. Astfel, la data de 29.09.2014, Mureşan Ioan Ovidiu le-a cerut numitelor (…..)şi (…..), să redacteze o adresă falsă şi să falsifice o poziţie din registrul de corespondenţă, solicitându-le să scrie ,,cu acelaşi pix sau cu aceeaşi nuanţă de pix”.

Scopul lui Mureşan Ioan Ovidiu a fost acela de a antedata respectivul act (pretinzând că ar fi fost întocmit în 12.08.2014 şi că ar fi fost expediat la aceeaşi dată, către Serviciul Financiar).

Totodată, Mureşan Ioan Ovidiu l-a determinat pe şeful (…..), să aplice o rezoluţie falsă, cu următorul conţinut: (…..). Din afirmaţiile lui Mureşan Ioan Ovidiu rezultă că acesta nu s-a pronunţat asupra procesului verbal de cercetare administrativă, aplicând doar rezoluţia ,,analizare şi propuneri în 5 zile”. După ce procesul verbal a fost refăcut, Mureşan Ioan Ovidiu l-a înmânat (la sfârşitul lunii august 2014, după expirarea termenului de 60 zile) angajatului (…..) de la Compartimentul Juridic, în vederea exprimării unui punct de vedere.

Pentru a ascunde depăşirea termenului de soluţionare a cercetării administrative, Mureşan Ioan Ovidiu i-a determinat pe (…..), (…..)şi (…..)să participe la falsificarea actului arătat anterior, pentru a crea aparenţa că cercetarea administrativă ar fi fost soluţionată în termen, prin ,<sesizarea Compartimentului Financiar cu privire la rezultatul cercetării>”, arată procurorii DNA în extrasul rechizitoriului prezentat în exclusivitate de Gazeta de Bistrița.