Polițiștii de patrimoniu de la Cluj au în mod constant de recuperat bunuri culturale care urmau să ia calea altor țări pentru a fi vândute pe bani frumoși sau care sunt comercializate de persoane care nu le cunosc adevărata valoare. În cadrul unei prezentări susținută de Organizația Collegium XXI împreună cu Serviciul de Investigații Criminale al Poliției Române, subcomisarul Cristian Luca de la Compartimentul pentru Protejarea Patrimoniul Cultural Național a prezentat mai multe cazuri care au fost în atenția polițiștilor, prin care au fost recuperate bunuri de patrimoniu importante pentru istoria Clujului.
Două urne au fost găsit în curtea unui dealer de antichități de Cluj-Napoca. Acesta le prezenta și le vindea ca bunuri realizate de el însuși, și pretindea că se îndeletnicește cu sculptura. ”Evident că în momentul în care s-a făcut un control al Direcției pentru cultură și a fost întrebat dacă dânsul este autorul acestor sculpturi, a spus că da. Moment în care i-am spus, foarte frumos, înseamnă că trăiați și pe la 1750 și erați contemporan cu Nachtigall. Johannes Nachtigall este sculptorul care a lucrat atât la castelul de la Bonțida al contelui Dionisie Banffy, cât și la castelul din vecinătatea noastră, sediul Muzeului Național de Artă de astăzi, care era palatul de iarnă, iar castelul de la Bonțida era palatul de vară. Aceste statuete reprezentând o zeitate grecească și o urnă în formă de flacără, parțial distruse, fuseseră trase de pe manejul curții interioare a castelului de la Bonțida prin anii 70 de către acest domn, care le-a ținut bine dosite, și la momentul oportun dorea să le comercializeze contra unui profit destul de frumos. Evident, le-am recuperat, le-am restituit proprietarului de drept, în speță castelului de la Bonțida, unde se află și astăzi, iar distinsul comerciant a fost beneficiarul unui proces penal și al unui dosar de cercetare penală”, relatează Cristian Luca.
Sculptorul de la Versailles-ul Transilvaniei
Johannes Nachtigall (1717 – 1761) a fost un sculptor clujean. Alături de Anton Schuchbauer se numără printre cei mai însemnați sculptori care au activat în Transilvania în perioada barocului. Una din capodoperele sale artistice este amvonul Bisericii Sf. Mihail din Cluj. Galeria de statui a castelului din Bonţida este cea mai importantă realizare artistică de acest gen din Transilvania secolului al XVIII-lea. Galeria a fost creată în anii 1740-50, odată cu extinderea castelului iniţiată de Bánffy Dénes, din dorinţa de a decora reşedinţa nobiliară după modelul clădirilor aristocratice din Viena.
Conceperea şi realizarea galeriei, element reprezentativ obligatoriu în această epocă, a fost încredinţat sculptorului clujean Johannes Nachtigall, care s-a inspirat în crearea figurilor de o calitate artistică remarcabilă (eroi, zei, titani) din mitologia greacă şi Metamorfozele poetului roman Ovidiu. Galeria de peste 80 pe piese a devenit victima nepăsării din ultima perioadă de cincizeci de ani. Statuile ce s-au păstrat se află în mare parte la Cluj.
Pietre și cărămizi cu valoare istorică
Subcomisarul Luca a vorbit despre încă două instanțe în care s-au găsit bunuri de patrimoniu, de această dată din antichitate. ”Mai recuperăm și pietre, dar pietre cu valoare istorică. Este vorba despre un monument funerar de mari dimensiuni. Cântărește două tone și e înalt de doi metri. Acesta a fost descoperit întâmplător cu ocazia construirii unui cartier de locuințe în Cluj-Napoca. Inginerul care se ocupa de supravegherea acestui șantier, fiind un fin cunoscător, îl pregătise, îl ambalase, să îl ducă la dânsul acasă, i se părea că stă mai bine în grădina lui, ca și element decorativ, decât să fie predat autorităților statului pentru evaluare și expertizare”, a spus polițistul de patrimoniu.
Este vorba de o piatră funerară a unui centurion din armata romană, un Aurelius Maximus, cu dedicație foarte frumoasă din partea celor patru fii ai săi. La vremea respectivă, nu oricine avea posibilitatea financiară să construiască o astfel de piatră funerare. ”Serviciul militar la romani era cam 40 de ani. După ce se retrăgeau, deveneau veterani sau preluau funcții în administrația locală în Roma, sume de bani și deveneau cetățeni ai Romei, lucru care asigura un statut aristocratic”, a explicat subcomisarul Luca.
”Mai recuperăm și cărămizi. Dar nu orice fel de cărămizi. Este vorba de o cărămidă cu ștanța Legiunii XIII Gemina, care a fost furată din castrul roman Apulum, Alba-Iulia, și care în târgul Oser, un distins comerciant o vindea cu 50 de lei. Nici măcar el nu știa ce semnifică. Credea că semnifică ceva, dar nu era în clar.
Soldații romani aveau trupe auxiliare care îi ajutau la construirea efectivă a fortificațiilor, își construiau propriile cărămizi, cu straturi suprapuse și arse, și practic ei păzeau drumul pe care se transporta aurul din Munții Orăștiei. Pe lângă faptul că erau fortificații care aveau în sarcină paza limes-ului, la granițele Imperiului Roman, mai aveau această sarcină de a asigura transportul aurului din munții dacici”, completează acesta.
Vad bun pentru icoane furate la Negreni
La Muzeul Etnografic al Transilvaniei au fost expuse bunuri recuperate de polițiști în urma unor acțiuni. Notabile sunt icoanele provenite de la Mănăstirea Nicula, recuperate la Negreni. ”S-a făcut o investigație prin care am stabilit că este posibil ca aceste icoane care au fost văzute cu câteva zile înainte expuse în târg să provină de la Nicula, pentru că aveau niște numere de inventar pe ele, scrise cu cretă. Am mers pe firul problemei, am mers la arhive, la Arhivele Direcției Județene pentru Cultură, am căutat, și am avut plăcuta surpriză să constatăm că numerele de inventar pușcă cu cele care erau în registrul inventar din anul 1970-1974, în plus erau și dimensiunile icoanelor, și imagistica, reprezentarea lor. Drept pentru care am pornit o cercetare penală, le-am recuperat, le-am supus expertizei, au fost expertizate aici la Cluj de către experți acreditați de Ministerul Culturii. Au fost recuperate, iar cei care au săvârșit această infracțiune au fost trași la răspundere conform legii. Bunurile vor fi restituite Mănăstirii Nicula, care le va administra în continuare”, a relatat Cristian Luca.
Mănăstirea Nicula este un important centru de pelerinaj din Ardealul de Nord. Aici s-a aflat renumita icoană pictată în anul 1681 de meșterul Luca din Iclod. Conform unui proces-verbal întocmit de ofițeri austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie și 12 martie 1699.
Pictura de sticlă a pătruns în Transilvania pe la Nicula
Biserica din piatră a mănăstirii a fost edificată, lângă bisericuța de lemn construită mai înainte acolo, între anii 1875 și 1879 pe cheltuiala Episcopiei de Gherla. Prin intermediul școlii de meșteri iconari de la mănăstirea Nicula a pătruns în Transilvania tehnica picturii pe sticlă, acest obicei avându-și originea în Boemia, Austria și Bavaria, zone în care tradiția manufacturilor de sticlărie s-a împletit cu religiozitatea populară catolică.
În 1948 mănăstirea greco-catolică a fost închisă. Călugării bazilieni au fost arestați în octombrie 1948, odată cu scoaterea Bisericii Române Unite cu Roma în afara legii. Ieromonahul Leon Man, starețul mănăstirii, a fost întemnițat de comuniști și a murit în închisoare. În 18 decembrie 1948 autoritățile comuniste au instalat la Nicula primul stareț ortodox. Ca urmare a refuzului călugărilor ortodocși de a restitui mănăstirea, Episcopia de Cluj-Gherla a inițiat după 1989 un proces pentru recuperarea lăcașului de cult.
