De câțiva ani de zile, reclamele la jocurile de noroc și pariurile sportive au devenit o adevărată „epidemie” în spațiul virtual, la televizor, în presa scrisă, peste tot. Agresivitatea publicității în online nu reprezintă o noutate, iar de curând, zeci de blocuri au fost „îngropate” în reclame care te invită să-ți cheltui ultimii lei într-o sală de joc. Mai mult decât atât, reclamele la pariurile sportive și jocurile de noroc sunt difuzate, la orice oră din zi, la televizor, în special în timpul competițiilor sportive.
Actori, sportivi, celebrități, toți sunt cumpărați, în mare parte, pentru a face reclamă la reclamele în cauză, repetând în mod neîncetat că e simplu să câștigi, doar să joci. Dacă în România doar puține orașe (Oradea, Reșița) au înțeles că acestea sunt nocive și publicitatea lor dăunează minorilor și au interzis reclamele, în orașul lui Emil Boc, Cluj-Napoca, lucrurile stau cu totul diferit, existând reclame luminoase în locurile unde mii de oameni trec zilnic. Râdem, glumim, privind spre vecinii noștri, moldovenii au interzis toate tipurile de publicitate la orice formă de jocuri de noroc. Chiar dacă există organizații care trag un semnal de alarmă privind toxicitatea acestor jocuri de noroc, municipalitatea din Cluj-Napoca se culcă pe o ureche și nu face mare lucru pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili și pe dependenții de jocuri de noroc.
Pentru o mai bună înțelegere a situației în care orașul de cinci stele se află, trebuie amintit faptul că activitățile de jocuri de noroc și pariuri și alte activități de acreditare, cum ar fi casele de pariuri nu necesită autorizare din partea autorităţii administraţiei publice locale, fiind exceptate de la prevederile ordonanţei. Asta înseamnă că oricine își dorește să vândă noroc la bucată își poate deschide o sală de jocuri și de pariuri, profitul fiind garantat.
Primăria Cluj-Napoca a răspuns adresei ziarului Gazeta de Cluj cu privire la activitățile de jocuri de noroc și pariuri din municipiu, oferindu-ne mai multe detalii cu privire la licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc.
„În completare arătăm că, referitor la activitatea definită prin codul CAEN 9200 “Activități de jocuri de noroc și pariuri”, în conformitate cu prevederile art. 15, alin. 8 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/29.12.2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și modificarea unor acte normative: „Licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc permit operatorului economic care le-a obținut să desfășoare activitatea pe întregul teritoriul României, fără a fi necesară obținerea de autorizații, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licențe din partea altor autorități. Anterior începerii activității pe raza unei localității, operatorul economic licențiat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență va informa, în termen de 5 zile, prin adresă autoritatea administrației publice locale competente despre începerea activității, comunicându-i data începerii activității și transmițându-i copii de pe licența și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc”, au transmis cei de la Primăria Cluj-Napoca.
Ceea ce este șocant, într-un oraș unde toată lumea își îndreaptă privirile spre companiile mari de IT care au reușit, oarecum, să pună orașul condus de Emil Boc printre primele din țară, la nivelul municipiului există un număr de 136 de adrese de comunicare a începerii activității de jocuri de noroc și pariuri, la diferite puncte de lucru. Pentru a nu intra în panică, municipalitatea a precizat că există posibilitatea ca la unele dintre aceste puncte de lucru să fie încetată activitatea, situație ce nu a fost comunicată autorității locale, neexistând prevedere legală în acest sens. Șansele ca unele dintre aceste săli de joc să fie închise este puțin probabilă, în condițiile în care se deschid, în fiecare lună, în anumite locații, alte săli de joc. Mai mult decât atât, majoritatea au o publicitate agresivă, cu reclame pe blocuri, bine scoase în evidență, luminate și bine scrise.
Dacă tot am vorbit de autoritățile locale și indiferența lor, jurnaliștii de la Gazeta de Cluj au luat legătura cu un consilier local de la Primăria Cluj-Napoca pentru a primi răspuns la câteva întrebări. Oană Alexandra (USR), din comisia de învățământ, cultură, culte, drepturile omului, minorități și societatea civilă, a declarat că această industrie care s-a extins exponențial profită de vulnerabilitatea populației.
Gazeta de Cluj: Credeți că orașul de cinci stele și-a luat numele de la numeroasele săli de joc?
Oană Alexandra: Chiar dacă reputația de „oraș de cinci stele” a Clujului își are originea în campaniile de marketing ale administrației, nu în numărul sălilor de joc, întrebarea e bună pentru că pune reflectorul pe o problemă ignorată sistematic de autorități, anume amploarea pe care a luat-o această industrie ce trăiește din exploatarea vulnerabilităților populației. Deși dependența de jocuri de noroc este o adicție, la fel ca și fumatul sau alcoolismul, din păcate autoritățile nu par interesate să protejeze populația de acest flagel. Dimpotrivă, suntem bombardați pe toate canalele cu reclame la jocurile de noroc. Străzile sunt împânzite cu materiale publicitare, iar la TV, de exemplu, în pauzele de la meciurile Campionatului Mondial din Qatar, 16 din 26 de spoturi au fost la case de pariuri.
Gazeta de Cluj: Cu toți vedem, pe blocuri, reclame la agenții de pariuri sau săli de joc. De ce municipalitatea nu le interzice pentru a proteja pe cei vulnerabili, cum sunt tinerii, de exemplu? S-a discutat vreodată despre o posibilă limitare a expansiunii fără scrupule a acestei industrii care distruge vieți?”
Oană Alexandra: Deși avem în țară exemple de orașe care au interzis jocurile de noroc în centrul orașului – precum Reșița sau Oradea, la Cluj-Napoca nu există nicio reglementare în sensul acesta și nici nu știu ca administrația să aibă în vedere vreo inițiativă de acest fel.
Un prim pas pentru limitarea efectelor nocive ale acestei industrii este restricționarea publicității agresive promovate în spațiul public pentru jocurile de noroc. În acest sens, USR a depus la finele anului trecut un proiect de modificare a OUG 77/2009 pentru a reglementa reclamele stradale, panourile luminoase sau materialele publicitare de pe clădiri, precum și mesajele electronice ce conţin informaţii cu privire la jocuri de noroc, colegul meu, deputatul Radu Molnar, fiind printre inițiatorii acestui proiect.
De asemenea, colegii mei din parlament au inițiat deja mai multe proiecte de lege care să limiteze impactul negativ al jocurilor de noroc: Fără Păcănele lângă școli, parcuri, grădinițe, proiect ce a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și este în dezbatere la comisiile de la Senat și Fără reclame la TV pentru jocurile de noroc. Împreună cu colegii mei consilieri vom aborda această problemă și în Consiliul Local.
Mergem puțin pe firul problemei și încercăm să aflăm un alt punct de vedere de la deputatul clujean Oana Murariu. Parlamentarul de la USR a declarat pentru Gazeta de Cluj că din nefericire, autoritățile publice locale au foarte puține pârghii la dispoziție pentru a limita sau chiar interzice publicitatea pentru jocurile de noroc.
„Există o reglementare la nivel național care este foarte permisivă în acest moment. Neaplicarea ei ar semnifica procese intentate, plătibile din bani publici, iar industria cu siguranță ar pune în funcțiune toate pârghiile astfel încât drepturile conferite legal să nu îi fie încălcate”, a precizat Oana Murariu.
Totodată, deputatul clujean a amintit că USR a depus în Parlament la finalul anului trecut un proiect de lege prin care s-a cerut restricționarea amplasării de mijloace publicitare în spațiile publice în care copiii au acces liber, de exemplu reclamele stradale sau panourile luminoase.
„Pentru a avea succes, astfel de proiecte ar trebui susținute masiv și de la vârf, însă așa cum menționam anterior, veniturile statului rezultate din această industrie sunt semnificative, ceea ce ,,frânează” mult intențiile multor politicieni de a limita drepturile în industria jocurilor de noroc. Până la urmă trebuie pus în balanță ce ne dorim mai mult: venituri la stat ori buna educație și creștere a tinerelor generații. Voi opta întotdeauna pentru a 2-a variantă, negreșit”, a conchis Oana Murariu.
Alertă de gradul zero în industria jocurilor de noroc după ce Guvernul a decis să taie în carne vie… sau nu
Anul trecut, pentru a-și arăta interesul față de populație, Guvernul a trâmbițat că a dat o lovitură puternică marilor operatori de jocuri de noroc, prin creșterea taxelor și impozitelor pe care trebuie să le plătească. Mai exact, taxele de licență la jocurile de tip slot-machine, păcănelele, au crescut cu 275%. Mai mult, taxele la jocurile de noroc în mediul online s-au majorat cu 160%, pe categoriile de firme împărțite în funcție de cifra de afaceri, iar taxa de autorizare crește procentual cu 44%
BOX
Pentru moment nu există o explicație de ce, în cazul jocurilor la distanță, creșterea de licență cu 160% are în vedere categorii de firme diferențiate în funcție de cifra de afaceri, mai exact:
0- 500.000 de euro/an- taxa este de 15.600 de euro;
500.0001 și 1.000.000 de euro/an- 62.400 de euro;
1.000.001 și 5.000.000 de euro/an- 156.000 de euro;
5.000.001 și 10.000.000 de euro/an- 249.000 de euro;
Peste 10.000.000 de euro/an- 312.000 de euro.
Ingeniozitatea și mintea strălucită a celor care conduc astfel de afaceri este de predat în școli, în contextul în care știu exact unde să-și amplaseze reclamele și locația, pentru a atrage cât mai mulți oameni să-și încerce norocul. În Cluj-Napoca, printre cele mai cunoscute săli de joc sunt Red Seven, Las Vegas Games, Monaco, Baum Games și Bellagio.
Dacă tot am vorbit despre firmele de mai sus, trebuie să amintim că acestea reprezintă „cufărul cu arginți” atât pentru interlopi, cât și pentru cei care au luptă împotriva lor.
Elmat SA, societatea care administrează sălile de jocuri Seven Club și NOA și-a tras ca asociat pe nimeni altul decât Florin Horea Oltean, fostul șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj. După ce s-a pensionat a decis să-și mai rotunjească puțin veniturile, motiv pentru care s-a alăturat lui Kalman Jozsef, marele șef al societății Elmat SA.
BOX
Potrivit ultimei declarații de avere completată de Horea Oltean în decembrie 2017, fostul șef BCCO deținea două terenuri forestiere (aproximativ 2.000 mp), 3 apartamente în Cluj-Napoca și o casă de locuit. De la IGPR a primit în 2016 suma de 77.199 lei, adică aproximativ 6.400 lei lunar. În schimb, firma Elmat unde are acum acțiuni a declarat în 2021 o cifră de afaceri de aproape 60 de milioane de lei, cu un profit de peste 1 milion de lei.
Numele lui Kalman nu este nou în această industrie, el fiind asociat cu Marton Antal Attila, care a fost acuzat de fraude privind jocurile de noroc. Procurorii au susținut că aceștia instalau dispozitive artizanale care încetineau acumularea procentajului l-a care era generată posibilitatea de jackpot.
O altă societatea cunoscută în Cluj-Napoca pentru jocurile de noroc este Goldpex Impex SRL, mai exact Club Monaco. Având ca unic administrator pe Jean Moldoveanu, firma sa, cu un număr de 44 de angajați a avut în 2021 o cifră de afaceri de 9,2 milioane de lei, iar profitul a fost pe minus cu peste 1 milion de lei. De-a lungul anilor, Monaco a avut o cifră de afaceri foarte mare, culminând în 2015, când a înregistrat 116 milioane de lei, cu un profit infim de doar 250 de mii de lei. Șeful Monaco mai are încă 8 firme la care este asociat, printre care se numără și domeniul imobiliarelor.
Ce rămâne după ce pierzi tot
Potrivit GfK România, aproape 3% din populația României joacă la păcănele, iar dintre aceștia, o treime o fac săptămânal. Mai mult, 6% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani au participat în ultimul an la jocuri de noroc electronice.
Răzvan T. Coloja, psiholog clinician, psihoterapeut și consilier psihologic, membru al Colegiului Psihologilor din România, a precizat că jocurile de noroc are la bază un stimul ce provoacă plăcere ori de câte ori se apelează la el. Adicția de jocuri de noroc este totodată o tulburare de control al impulsului, așa cum afirmă DSM-5 (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders).
„Bărbații predomină în statistici datorită gradului mare de competitivitate pe care-l dă ponderea mai mare de testosteron din corpul lor (în comparație cu al femeilor). Ponderea de jucători este totodată mai mare în mediul urban deoarece acolo localurile sunt mai numeroase iar deplasarea până la acestea ia mai puțin timp și mai puțin efort”, a declarat Răzvan Coloja.
Nu este de mirare că majoritatea celor care devin dependenți de jocurile de noroc ajung să piardă tot, îngropându-se astfel în datorii. Mai mult decât atât, devine anxios și poate intra în depresie. Ca de atâtea ori, uni recurg și la infracțiuni pentru a face rost de acea sumă de bani pe care să o joace la păcănele.
Industria jocurilor de noroc generează peste 45 de mii de locuri de muncă, iar la buget ajung, din aceste activități, în jur de 600 de milioane de euro pe an, la un grad de colectare de peste 99%.
