Alexandru LELE

“L-am propus pentru că este tânăr, competent, vorbeşte bine engleza…”, s-a scăpat Rodica Stănoiu în faţa ziariştilor şi a camerelor de televiziune. După regulile agreate de Doamna Încă Ministru al Justiţiei, şirul calităţilor lui Ilie Botoş – “susţinut”, cică, de eficacea întreprinzătoare imobiliară pesedistă pe debitul firmelor de stat, precum SNP PETROM – ar putea fi completat: “…, karatist, lunetist, ochii verzi, antiterorist convins, bun la pat, criminalist cu vocaţie, …”.
Niciunul dintre aceste atribute nu este specificat în fişa postului de Procuror General al României sau în prezumtivul  său portret-robot. Te uiţi la Joiţa Tănase şi ţi se pare că citeşti pe dos lista Rodicăi. Nu mă refer la vârstă (“ tânăr… “), pentru că, deh, femeia…, s-ar putea s-o fi pus de la ea şi inconştientul să-i fi jucat o refulare. Nici la “competenţa” profesională, care este o chestiune relativă şi are nevoie să fie confirmată în timp şi de surse independente. Ori, cu multe prilejuri, cazurile prezentate de parchet opiniei publice drept mari realizări s-au dovedit, la confruntarea din faţa instanţelor, un fiasco grosolan machiat şi au eşuat lamentabil. Eroii de ieri s-au transformat în huliţii din anii următori.
Cât despre vorbitul limbilor străine, ar fi momentul să avem oarecare rezerve, iar Stănoiu s-o lase mai moale. Cu acest eventual talent s-au făcut prea multe jonglerii în anii postdecembrişti. A fost prima etichetă de modernism acceptată aproape unanim de naţiune. Faimoasele fete de la Apaca i-au fost victime nevinovate. Dezinvoltura în mânuirea unei limbi străine constituie, cel mult, o oportunitate şi respectiva lejeritate nu trebuie absolutizată. Doar cei care nu au auzit decât limba rusă şi nu au ieşit niciodată din ţară pot reîntâlni extazul celebrelor textiliste. Cunosc o grămadă de români, plecaţi în diferite circumstanţe, care, de nevoie, au învăţat rapid limba locului în care au ajuns şi nu consideră aceasta ca fiind ceva extraordinar, darmite să se gândească la graţiile vicepreşedintei PSD.           
În realitate, puterea a înţeles că a ajuns acum în punctul din care îi este suficient să joace în Justiţie doar pentru cartea imaginii. Sinistrul Tănase şi fosta lui şefă au avut alte sarcini şi le-au îndeplinit. Ei nu au fost de pus în ramă sau de scos în târg, decât atunci când trebuiau să sperie lumea. “Talentul” lor incontestabil este acela de a fi dus slugărnicia până la cel mai jalnic nivel. Pe mâna lor, în mod programatic, justiţia a devenit o cârpă a puterii şi cei mai mulţi dintre magistraţi s-au transformat în simple marionete zeloase. Această a treia putere în stat, care ar fi trebuit să fie o garantă în faţa oricăror excese ale celorlalte puteri, a ajuns, sub Joiţa şi Stănoiu, motiv de îngrijorare internaţională şi subiect al unor critici sistematice.  
Dacă i-ar trece cuiva prin cap să conteste acest adevăr simplu, l-aş invita să arate ce calităţi din “şirul” Rodicăi au în comun Botoş şi Joiţa. În lipsa lor, de ce a fost aşa multă vreme menţinut în funcţie cel mai contestat magistrat din istoria României?     
Ilie Botoş a fost numit Procuror General şi nu şeful unei echipe de comando. Stănoiu ni l-a prezentat ca pe o vedetă de film sau ca pe un Rambo numai bun de trimis în Irak ori Afganistan. Partidul de guvernământ îl vrea mascotă aducătoare de voturi. Rămâne de văzut pentru ce rol va opta magistratul clujean. Dacă vrea să mişte ceva din mecanismul anchilozat şi rutinier al parchetelor, trebuie să înceapă de la vârful structurilor şi să-i doboare pe bizonii criminali. Aceasta va fi prima lui încercare. Dacă urmăreşte să determine aplicarea imparţială şi corectă a legii, va trebui să se dea puternic tocmai la oamenii PSD. Va fi proba sa de caracter, cea mai importantă valoare pentru un adevărat magistrat.   
La ce-i va folosi lui Ilie Botoş că e tânăr, practicant de arte marţiale şi trăgător de elită? Sunt ultimele calităţi ce-i vor fi solicitate ca Procuror General. Iar atunci va înseamna, din păcate, că a fost înfrânt şi, dacă a apucat să nu-şi rupă deja gâtul, s-a haiducit. Dar ce poză bună a câştigat între timp partidul lui Năstase…
Atâta vreme cât se renunţă numai la Joiţa, stratagema nu păcăleşte pe nimeni. Sau pleacă împreună cu Stănoiu, sau Tănase a fost sacrificat în zadar. Bietul bătrânel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.