Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea de schimbare de sex a unei persoane

În urmă cu un an, o femeie de 35 de ani a solicitat în instanță „încuviințarea schimbării mențiunii privind sexul înscris în actele sale de stare civilă”, aceasta arătând că este o persoană transgender. După  un an de la debutul procesului, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea, obligând autoritățile la schimbarea numelui și CNP-ului femeii, precum și la eliberarea unui nou certificat de naștere.

În mai 2019, V.R.R.M a dat în judecată Consiliul Local – Direcția de evidență a persoanelor, Consiliul Județean -Direcția Județeană de evidență a populației și Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Baia Mare, cerând în instanță schimbarea numelui și a sexului din acte. Femeia locuiește acum în Florești, însă s-a născut Baia Mare.

Procesul care s-a judecat la Cluj-Napoca nu a fost public, iar femeia a arătat în instanță că fiind o persoană transgender, identitatea sa de gen nu corespunde cu sexul atribuit la naștere, acest lucru provocându-i o „suferință care poate fi depașită doar atunci când aceste persoane(transsexuale) reușesc să obțină o echilibrare între identitatea lor de gen și modul în care sunt percepute și tratate de către semenii lor”, se arată în motivarea instanței de judecată.

După aproximativ un an de procese, în iunie 2020, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cerera femeii și a obligat autoritățile să-i elibereze acesteia „un certificat de naștere nou care să certifice sexul masculin, prenumele M. și codul numeric personal aferent sexului masculin”.

În motivare, instanța arată că a avut în vedere atât implicațiile legale, cât și cele emoționale.

Interzicerea operației de schimbare de sex, o „ingerință nejustificată”

Prin urmare, instanța motivează: „Fiind chemată a se pronunța asupra noțiunii de viață privată, Curtea Eurpeană a Drepturilor Omului a subliniat, în repetate rânduri, că noțiunea de viață privată este o noțiune largă, care nu se pretează la o definiție exhaustivă și care include nu numai integritatea fizică și morală ale unei persoane, ci, uneori, și aspecte ale identității fizice și sociale ale acesteia.
Astfel, reține instanța, condiționarea efectuării operației de schimbare de sex ar constitui o ingerință nejustificată în dreptul său la viață privată, la recunoașterea identității sale sexuale, și ar reprezenta o încălcare a dreptului său la autodeterminare, dar și a libertății de a-și trăi viața pe care și-o dorește”, după cum se arată într-un extras din motivarea instanței.

Anturajul reclamantei o percepe ca fiind o prezență masculină

În documentele atașate la dosar se mai arată că martorii confirmă faptul că se raportează la persoana petentă ca la un băiat „datorită faptului că se îmbracă ca atare, iar în jocuri își asumă acest rol”, conform declarațiilor depuse la dosar. De asemenea, efectuarea tratamentului hormonal de masculinizare, dar și a intervenției de îndepărtare a ambilor sâni au favorizat percepția celor din jur asupra identității de gen a tinerei, mulți dintre aceștia percepând-o deci, ca pe o prezență masculină, și fără ca măcar să știe identitatea sa reală din acte.

Nu este un caz singular!

Anul trecut, un tânăr de 23 de ani, originar din judeţul Vaslui, care a devenit femeie în urma unei operaţii de schimbare de sex, s-a judecat cu autorităţile pentru ca noua identitate să fie consemnată, potrivit prevederilor legale, şi în registrul de stare civilă. Emanuel locuiește în Spania și a suferit o intervenţie chirurgicală şi tratament de specialitate pentru a-şi schimba sexul.

În vara anului 2017, s-a adresat instanţelor de judecată din România pentru a-i fi recunoscut sexul feminin şi, implicit, pentru a se realiza modificările cuvenite în documentele de identitate. A dobândit un nou nume şi un nou cod numeric personal, după ce instanţa a încuviinţat schimbarea sexului din masculin în feminin.

Deşi i s-a eliberat un nou certificat de naştere şi noi documente de identitate, Emanuel, devenit Amelia, a dat din nou în judecată Serviciul de Stare Civilă al Primăriei Huşi după ce a constatat că funcţionarii de acolo nu au făcut modificările în registrul de stare civilă aşa cum prevede legea, indicându-se textual: ”prin sentinţa (…) s-a încuviinţat schimbarea sexului”.

Avocata tinerei a precizat în instanţă că, în urma sentinţei judecătoreşti prin care s-a încuviinţat schimbarea sexului, clientei i s-a atribuit un cod numeric personal corespunzător sexului feminin şi i s-a eliberat un nou certificat de naştere pe baza căruia a obţinut o nouă carte de identitate şi un nou paşaport. Ea a solicitat menţinerea valabilităţii acestora, indiferent de eventualele completări în registrul de stare civilă.

”În cazul în care instanţa va decide că prezenta acţiune este fondată şi se impune anularea menţiunii înscrise pe marginea actului de naştere şi completarea lui cu sintagma recomandată de Anexa 38, a solicitat mentinerea valabilităţii actelor subsecvente emise ca urmare a hotărârii judecătoreşti definitive. Intimata a motivat că pentru persoana sa ar fi un efort financiar extrem (întreaga transformare suferită în ultimul an cu tratamente, intervenţii chirurgicale şi procesul având ca obiect „Autorizarea schimbării de gen” a fost foarte costisitoare) să se întoarcă din nou în România (reşedinţa sa statornică fiind în Spania) pentru a relua întreaga birocraţie a unei noi schimbări a actelor de identitate actuale. În plus, această întreagă situaţie juridică litigioasă a fost creată din culpa reclamantului, mai exact a funcţionarilor publici angajaţi ai acestuia care din neştiinţă/neatenţie au înscris o menţiune neconformă cu dispoziţiile legale (supletive). Practic, singurul culpabil de existenţa acestui litigiu, în care intimata a intrat fără voinţă proprie, este doar reclamantul”, a precizat apărătorul tinerei în instanţă.

Deşi angajaţii Primăriei Huşi au replicat că se invocă un aspect formal şi că în modificarea din registru au precizat că schimbarea de la rubrica sex s-a făcut în baza unei sentinţe, Judecătoria Huşi a dat câştig de cauză tinerei şi a obligat Serviciul de Stare Civilă să consemneze modificarea în tocmai cum prevede legea cu formularea indicata de aceasta. În plus, judecătorii au obligat Primăria Huşi să plătească cheltuielile judiciare în acest caz, inclusiv pentru tânăra de 23 de ani, având în vedere că litigiul a apărut din culpa lor.