Judecătorul Ioana Morar obligă DIICOT să finalizeze în patru luni cercetările dintr-un dosar de cinci milioane

Magistratul clujean Ioana Morar de la Curtea de Apel Cluj a emis o soluţie în cadrul unui proces penal în care obligă DIICOT Sălaj să finalizeze cercetările într-un dosar cu o evaziune de cinci milioane de euro până în luna octombrie. Este vorba de un caz în care sunt implicaţi judecători, poliţişti şi oameni de afaceri din Sălaj. Dintre aceştia pot fi enumeraţi vicepreşedintele Tribunalului Sălaj, Patriţiu Dărăban, şi a doi cunoscuţi oameni de afaceri din zonă, Ioan Huluban şi Ioan Galiş. Cercetările au început în 2014, iar dosarul presupune o reţea formată din aproximativ 40 de persoane.

În cursul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a dat verdictul în plângerea formulată de mai mulţi inculpaţi dintr-un dosar de corupţie în care sunt implicaţi judecători, poliţişti şi oameni de afaceri din Sălaj. Oamenii contestă durata procesului în care sunt anchetaţi, iar judecătorul clujean Ioana Morar a dat o soluţie favorabilă lor dispunând procurorilor DIICOT Sălaj să finalizeze cercetările din dosar până în luna octombrie. De asemenea, magistratul a dispus şi sesizarea Curţii Constituţionale.

”În baza art.29 din Legea 47/1992 dispune sesizarea Curţii Constituţionale – prin încheiere separată – în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a disp. art. art. 488 indice 6 alin.1 şi 3 Cp.p invocată de către d-l avocat Radu Chiriţa apărătorul inculpaţilor Galiş Ioan, Galiş Malvina , Huluban Ioan şi Cosma Sorin. În baza art. 488 ind. 5 rap. la art. 488 ind. 6 alin. 1 C.proc.pen., admite contestaţia formulată de către inculpaţii Galiş Ioan, Galiş Malvina , Huluban Ioan şi Cosma Sorin cu domiciliul procesual ales la SCA ,,Chiriţă şi Asociaţii”, privind durata urmăririi penale derulată în dosarul nr. 67/D/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Sălaj şi, în consecinţă, dispune ca procurorul ce instrumentează dosarul penal nr. 67/D/P/2015, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Sălaj să rezolve cauza, potrivit art. 327 C.proc.pen., până la data de 10.10.2017, termen până la care o nouă contestaţie privind urmărirea penală în prezenta cauză nu poate fi formulată. Stabileşte în favoarea Baroului Cluj suma de 130 de lei onorariu pentru apărător din oficiu pentru inculpatul Dărăban Ionel ce se va avansa de la FMJ pentru d-na avocat P. L. şi suma de 65 de lei onorariu parţial pentru apărător din oficiu pentru inculpatul Abrudan Andrei Alin ce se va avansa de la FMJ pentru d-na avocat R. C. – C. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Fără nici o cale de atac. Pronunţată în Camera de Consiliu”, arată soluţia pe scurt dispusă de magistratul clujean.

Mită pe bandă rulantă

Tot în cadrul acestui dosar, Curtea de Apel Cluj a decis să strămute cazul de pe rolul Tribunalului Sălaj pe cel al Tribunalului Cluj deoarece în dosar este implicat cel puţin un judecător sălăjean, vicepreşedintele instanţei sălăjene, Patriţiu Dărăban. În acest dosar sunt acuzate de evaziune fiscală 40 de persoane, iar trei dintre ele, afaceriştii Ioan Huluban şi Ioan Galiş, administratorii Eurocard 2000 şi Eurocard 2007, şi Marinel Baidoc au cerut Curţii de Apel Cluj strămutarea dosarului, iar instanţa a aprobat această solicitare.

Pe lângă judecătorul sălăjean, în dosar mai sunt implicaţi fostul inspector şcolar general, actual consilier judeţean PNL şi director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Zalău, Ioan Abrudan, fratele deputatului liberal Lucian Bode, inspector vamal Dumitru Ioan Bode, doi oameni de afaceri din Zalău, Ioan Huluban, Ioan Galiş, şi fiica acestuia din urmă, Malvina, şi doi poliţişti, Vasile Zaha şi Marius Fărcaş.

Magistratul este acuzat de luare de mită (15 acte materiale), constituirea unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu, iar Galiş şi Huluban, de instigare la dare de mită în formă continuată, dare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, cumpărare de influenţă, instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual. Toate aceste fapte, susţin procurorii DIICOT Sălaj, ar fi fost comise pentru ca oamenii de afaceri să poată prelua patrimoniul firmei Eurocard 2000, aflată în insolvenţă.

Cum funcţiona reţeaua evazionistă

Potrivit rechizitoriului, inculpaţii, printre care şi un fost poliţist, se foloseau de unele societăţi fantomă, administrate de diverse persoane fără adăpost, pentru a regla activitatea contabilă în vederea evitării bugetului de stat. Banii obţinuţi din activităţile de evaziune fiscală şi delapidare intrau în posesia administratorilor societăţilor beneficiare, care controlau şi firmele fantomă. Potrivit magazinsalajean.ro, unii administratori care figurau în acte, după efectuarea controalelor de către organele fiscale, au fost sancţionaţi fără să aibă cunoştinţă însă despre fraudele fiscale desfăşurate cu ajutorul acestor societăţi de către liderii grupării de crimă organizată. Astfel, aceste persoane erau transportate de către liderii grupării în municipiul Zalău, respectiv la notarul public, la Oficiul Registrului Comerţului, la diferite unităţi bancare, unde semnau actele de cesiune, de deschidere de conturi, ulterior actele societăţii fiind preluate de către membrii grupării, inclusiv cardurile bancare şi codurile PIN aferente. De asemenea, aceste persoane fără adăpost erau obligate să semneze chitanţe şi facturi fiscale în alb, contracte de prestări servicii, contracte de vânzare cumpărare, împuterniciri, acestea fiind folosite ulterior pentru desfăşurarea unor activităţi economice fictive, respectiv achiziţionarea de bunuri, prestări servicii sau vânzarea unor bunuri.

Un exemplu elocvent este preluarea unei societăţi comerciale de către o persoană fără adăpost din oraşul Tăşnad, judeţul Satu Mare, care trăia într-un garaj, fără apă curentă şi electricitate, singurul venit al acestuia fiind ajutorul social în sumă de 127 de lei. După semnarea actelor de cesiune şi eliberarea documentelor bancare, unul dintre liderii grupării a ridicat de la o unitate bancară cardul bancar întocmit pe numele persoanei fără adăpost, precum şi codul PIN. În perioada desfăşurării activităţii infracţionale pe această societate într-o singură lună liderii grupului de crimă organizată au rulat sume de zeci de mii de euro.

Judecătorii au pus beţe în roate dosarului

În cadrul Tribunalului Sălaj s-a ajuns la situaţia atipică în care nici un judecător al acestei instanţe nu a vrut să judece acest dosar de evaziune. Toţi judecătorii au refuzat pe rând să judece acest caz, iar judecătorul de rezerva Nicolae Chiş, căruia i-a fost repartizat dosarul a ajuns din judecător martor în alt proces în care sunt judecaţi cei doi afacerişti.

De asemenea, pe parcursul dosarului, până să facă cereri de recuzare, judecătorii sălăjeni au încercat să pună beţe în roate dosarului. În luna aprilie, magistraţii au considerat că au fost omise din rechizitoriu “elementele concrete de individualizare, de timp, loc, mijloace, scop” şi au retrimis dosarul la DIICOT. Anchetatorii au remediat neregularităţile sesizate de către judecătorul de cameră preliminară şi au trimis dosarul instanţei. Judecătorul de cameră preliminară a invocat art. 346 din Noul Cod Penal care spune că “rechizitorul este neregulamentar întocmit , iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut, dacă neregularitate atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitele judecăţii”, precum şi art. 6 din CEDO, ce stipulează dreptul fiecărui individ la un proces echitabil.

Discuţii private

În dosar mai este implicat şi judecătorul sălăjean Nicolae Chiş, care iniţial a fost desemnat să judece procesul de evaziune, dar ulterior a devenit martor în dosarul de corupţie. Chiş a fost audiat în 15 martie 2016 ca martor, după ce, spun procurorii, „şi-ar fi exprimat părerea cu privire la soluţia pe care ar putea-o da în dosar, într-o discuţie privată purtată cu Patriţiu Dărăban”.

„S-a reţinut că aceste împrejurări ale cauzei sunt suficiente pentru a crea aparenţa că imparţialitatea judecătorilor Tribunalului Sălaj ar putea fi afectată, motiv pentru care, în aplicarea prevederilor art.71 şi art.74 alin.2 Cod de procedură penală, s-a dispus strămutarea cauzei de la Tribunalul Sălaj la Tribunalul Cluj”, a precizat judecătorul Costin Moldoveanu, purtătorul de cuvânt al instanţei sălăjene.