Cultura în România, această sintagmă stârnește cel puțin un zâmbet la prima vedere nu pentru că țara noastră ar duce lipsă de potențial cultural, personalități sau valori în acest domeniu ci pentru că în ultimii 30 de ani statul a părut doar că se interesează de acest subiect, evident doar pe hârtie.
La conducerea acestui Minister, România a avut personalități de talie mondială precum Dumitru Brătianu, Nicolae Racoviță, Titu Maiorescu, Spiru Haret sau chiar Mareșalul Ion Antonescu. Totuși, să revenim cu picioarele pe pământ, din ‘89 și până în prezent s-au perindat pe la Ministerul Culturii peste 30 de miniștrii cu realizări dintre cele mai nesemnificative. Printre personalitățile marcante din istoria recentă a României se numără Puiu Hașotti, Kelemen Hunor sau Mircea Diaconu.
Cu ce se ocupă Ministerul Culturii în prezent? Cu..cultura
Conform textului bugetului Ministerului Culturii din acest an, instituția asigură respectarea și promovarea libertăților și drepturilor fundamentale, consacrate de Constituția României și de tratatele și convențiile internaționale. Ministerul are și viziuni pe termeni mediu, adică până în anul 2024 și anume adaptarea domeniului cultural la dinamica schimbărilor din societate și dezideratul conservării valorilor identitare românești și ale minorităților naționale. Tot pe termen mediu mai este pusă și corelarea demersurilor culturale cu alte instituții din administrația centrală și locală, precum și cu societatea civilă, trebuie să recunoaștem sunt cuvinte foarte frumoase pe hârtie. Primul obiectiv al Ministerului pentru acest an este “elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022”, această formulare pompoasă aduce aminte de perioada în care România era “un stat multilateral dezvoltat”. Toate aceste obiective cu caracter cincinal vor putea fi îndeplinite anul acesta cu 1.003.242 mii lei credite de angajament și 935.079 mii lei credite bugetare. Din aceste sume vom vedea unde vor ajunge bani în județul Cluj.
Teatrul Național Cluj-Napoca, o “prioritate” de 5 ani
Conform site-ului oficial, clădirea inaugurată în anul 1906 a fost supusă renovării în anul 2006 atunci când fațada corpului extins a fost restaurată. În anul 2015, Ministrul Culturii Ionuț Vulpescu, a declarat “de fiecare dată când urc pe această scenă am emoții pentru că este una dintre cele mai frumoase săli de teatru din țară și îmi face plăcere să anunț că într-un viitor nu îndepărtat această sală își va recăpăta statutul pe care îl merită, întrând într-un program de restaurare…(..)..atunci când se vor împlini 100 de ani de la întemeierea acestei săli ea să arate așa cum publicul din Cluj și din țară își dorește”. Anul următor, un alt ministru al culturii, de data aceasta Vlad Alexandrescu, avea și el trecut pe lista de priorități renovarea Teatrului și a Operei, nici de această dată nu s-a întâmplat absolut nimic.
Între 2017 și 2018 au făcut figurație pe la Cultură patru miniștrii, în fiecare an, reabilitarea clădirii menționate a reprezentat o prioritate inclusă punctual în bugetul Ministerului. Să revenim în prezent, în anul 2021 la “investițiile în infrastructură culturală” este trecut și de această dată Restaurarea Teatrului Național “Lucian Blaga” și a Operei Naționale Române Cluj-Napoca. Guvernul Cîțu dorește renovarea invelitorii, a instalațiilor electrice, de încălzire, sanitare, pardoseală, ventilație, tencuială cu o investiție de 20 de milioane de euro. Având în vedere precedentul menționat anterior, până nu vedem clădirea restaurată totul se rezumă la planurile “economiei multilateral dezvoltate”. De ce nu au fost implementate aceste măsuri vă întrebați? Pentru că statul român nu a primit împrumutul dorit de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, încă o dată a fost vândută vulpea ursului din pădure cu scop electoral?
Evident că și în acest an a fost făcut același lucru, Teatrul va fi renovat alături de alte 7 obiective naționale cu o valoare totală de 270 de milioane de euro pe o durată de 6 ani, conform Ministerului cu viitori bani europeni. Sub aceste sume următorul paragraf începe astfel “având în vedere colaborarea foarte bună a Ministerului Culturii cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în proiecte similare, la propunerea prealabilă a autorităților române…”. În trecut nu a fost posibilă accesarea sumelor de la BDCE dar totuși avem o relație bună cu aceștia.
Teatrul și Opera Națională Maghiară
Și această clădire este un monument istoric de o importanță neprețuită pentru România, Teatrul a fost înființat în anul 1792 și a fost supus renovării în anul 2008 cu o investiție de 1,6 milioane de euro. În acest an, pe agenda ministerului, la secțiunea menționată anterior, apare și restaurarea, dotarea, extinderea și modernizarea Teatrului și Operei Maghiare din Cluj cu suma de 15 milioane de euro.
O altă prioritate a Ministerului este să propună ca în anul 2023 “să fie Anul European al Rezilienței prin Cultură. 2023: Conferința EURHO va avea loc la Cluj-Napoca, în organizarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei și Universității “Babeș-Bolyai”, și de această dată este interesat că o propunere este menționată la realizări.
Biblioteca Digitală a României
Acest proiect a început în anul 2018 și trebuia să fie gata în 48 de luni, în valoare de 11 milioane de euro. Tot cu un set de cuvinte mari, Ministerul dorește implementarea acestui proiect pentru a eficientiza și optimiza operațiunile de digitalizare și vor fi create 7 centre regionale. Un astfel de centru va fi realizat și în Cluj în Cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Ministerul finanțează cercetările arheologice sistematice
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj intră în programul național de finanțare a cercetărilor arheologice sistematice împreună cu Muzeul de Istorie a României, Muzeul Carpaților Răsăriteni și alte instituții abilitate să efectueze cercetări arheologice. În acest caz creditele de angajament și cele bugetare au aceeași valoare și anume 700 mii lei. Această sumă va fi împărțită tuturor entităților precizate anterior pentru cercetare, conservare primară, restaurare și punere în valoare a siturilor din zonele de interes arheologic prioritar.
Ce înseamnă cercetările arheologice sistematice? Acestea sunt săpături de întindere și durată executate de către colective de specialiști și se execută conform Planului anual al cercetătorilor arheologice din România.
Programul Limesul Daciei Romane
Acesta este un program complex care pe hârtie arată foarte bine, conform site-ului oficial trebuia să fie gata între 2015-2019 dar bineînțeles că nu s-a întâmplat acest lucru. Drept dovadă, în bugetul de anul acesta proiectul are ca dată de finalizare sfârșitul anului 2023. Este vorba despre elaborarea documentelor de specialitate pentru monumentele care compun granița romană a provinciei Dacia, acesta ar trebui să fie cel mai lung sector al monumentului UNESCO de aproape 1500 km. Tot pe site-ul oficial este precizat că prin finanțarea corespunzătoare a acestui program, Ministerul Culturii are în vedere ajustarea de urgență a decalajelor considerabile între țările membre ale proiectului și România, aparent nu a fost finanțat corespunzător. Totuși, anul acesta Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național al carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe și Național de Istorie de la București vor primi pentru continuarea proiectului 600 mii lei.
La o scurtă aprofundare a subiectului observăm încă odată că aleșii patriei au pierdut din vedere adevăratul lor scop și anume administrarea țării în beneficiul românilor deoarece fix prin așezarea de la Gura Căpușului urmează să treacă și “blana ursului din pădure”, adică o autostradă. Pentru această dovadă de comunicare între instituțiile statului, a fost emis un comunicat prin care se arată că “o porțiune din castrul roman, termele, o mare parte a așezării civile și a necropolei vor fi afectate de culoarul autostrăzii și de bretelele de descărcare”. În concluzie “și cu bacu luat și fără bacu luat, semințele același gust are”.
