Julian Assange: România se pregătește de un Big Brother complet

Săptămâna trecută, fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a vorbit într-o dezbatere video despre impactul pe care îl va avea adoptarea legilor Big Brother în România. Potrivit lui Assange, adoptarea acestui pachet legislativ va genera o monitorizare abuzivă a ”comunicaţiilor electronice importante – SMS-uri, e-mail-uri etc. – în cea mai mare parte a timpului, vizând cea mai mare parte a populaţiei”. Iniţial, când s-a dorit supravegherea telefoanelor mobile şi a e-mailurilor, Curtea Constituţională a declarat legea ca fiind neconstituţională, însă acum urmează să fie adoptat un pachet de legi care poartă semnătura tuturor liderilor politici.

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a vorbit într-o dezbatere video despre impactul pe care îl va avea adoptarea legilor Big Brother în România. Conferința a fost mediatizată prin intermediul Frontline Club Bucureşti în colaborare cu ziariștii de la gândul.ro.

„Date fiind evoluţiile comunicaţiilor electronice, costurile monitorizării unei persoane scad cu aproximativ 50% în fiecare an. Acum s-a ajuns la nişte costuri care fac posibil ca o ţară ca România să poată monitoriza majoritatea comunicaţiilor electronice importante – SMS-uri, e-mail-uri etc. – în cea mai mare parte a timpului, vizând cea mai mare parte a populaţiei. Este o situaţie foarte greu de gestionat. Părerea mea este că aceste servicii se specializează în a încălca legea, a face lucruri în secret. Monitorizarea electronică în masă este ceva foarte complex, este foarte greu de legiferat. Nu vor respecta legea nici dacă va trece această lege”, a declarat Assange în cadrul dezbaterii. El a mai precizat că ”este un semn foarte important şi sănătos că România are o dezbatere în acest sens (pe marginea „legii Big Brother”, n.red.), pentru că, în multe situaţii, nu există nicio dezbatere, pentru că, de regulă, supravegherea în masă a comunicaţiilor are loc în culise, fără niciun fel de dezbatere. O întrebare interesantă este şi de unde vine această dezbatere? În alte ţări, de exemplu în UK, Australia, Noua Zeelandă, SUA, ea a apărut ca urmare a dezvăluirii acestor practici care au loc oricum. Comunitatea de informaţii şi prietenii ei  – dacă îi putem numi aşa – încearcă să transforme ceea ce fac deja în ceva legal, pentru a elimina riscul unor eventuale anchete pe parcurs pentru ceea ce fac deja departe de ochii publicului. Nu sunt un expert când vine vorba despre România, dar bănuiesc că această dezbatere este creată de temeri şi constrângeri similare. Este foarte dificil să controlezi apetitul serviciilor de informaţii. Au tendinţa să vrea să colecteze toate datele. Date fiind evoluţiile comunicaţiilor electronice, costurile monitorizării unei persoane scad cu aproximativ 50% în fiecare an. Acum s-a ajuns la nişte costuri care fac posibil ca o ţară ca România să poată monitoriza majoritatea comunicaţiilor electronice importante – SMS-uri, e-mail-uri etc. – în cea mai mare parte a timpului, vizând cea mai mare parte a populaţiei. Este o situaţie foarte greu de gestionat. Părerea mea este că aceste servicii se specializează în a încălca legea, a face lucruri în secret. Monitorizarea electronică în masă este ceva foarte complex, este foarte greu de legiferat. Nu vor respecta legea nici dacă va trece această lege”, a susținut Julian Assange.

Big Brother-ul mioritic

Potrivit dezbaterii publicate de gândul.ro, fondatorul Wikileaks vorbeşte despre spionajul american şi supravegherea electronică, activităţi care duc la baze imense de date şi despre toate activităţile de interes din toate statele lumii, inclusiv România. Întrebat dacă ar trebui să existe o limită a tipului de documente pe care organizaţii precum Wikileaks ar trebui să le publice şi cum cântăreşte interesul publicului: „Spre deosebire de organizaţiile media, avem o listă de criterii foarte stricte: publicăm doar documente cu importanţă diplomatică, istorică, etică, documente care au fost ascunse în anumite feluri”.

Iohannis și Ponta s-au înțeles în privința noului proiect Big Brother care va fi votat cu majoritate parlamentară. După ce a fost critica de societatea civilă și declarat neconstituțional, succesul acestui nou proiect al legii Big Brother pare că se sprijină pe doi piloni. În primul rând, proiectul poartă semnăturile liderilor politici din Guvern: Victor Ponta, Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Gabriel Oprea, Kelemen Hunor, Daniel Constantin și Varujan Pambuccian, care au preluat prin semnătură această inițiativă. Astfel, acestui proiect îi este asigurată majoritatea parlamentară atunci când proiectul va fi supus la vot.

În al doilea rând, supravegherea datelor va fi făcută doar printr-un ordin judecătoresc. Astfel, solicitarea datelor personale se va putea face „la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii. Furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal”. Datele vor fi şterse, în mod normal, în termen de 3 ani.

Noua variantă a legii prevede de asemenea obligaţia instanţelor de judecată, a parchetelor sau a instituţiilor cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale de a notifica furnizorii la încetarea motivelor care au stat la baza solicitării de reţinere a datelor sau la momentul pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. potrivit unui comunicat al Administrației prezidențiale, „proiectul convenit urmăreşte să ofere garanţii suplimentare pentru protejarea datelor personale şi a dreptului la viaţă privată şi să aducă o serie de clarificări pentru a elimina riscurile de abuz.

Assange ”nechibzuit și periculos”

Julian Paul Assange (n. 3 iulie 1971, Townsville, Queensland, Australia) este un ziarist australian, editor și activist pe internet. Este cunoscut drept purtătorul de cuvânt și editorul-șef al WikiLeaks, site ce prezintă scurgeri de informații. A trăit în mai multe țări și declară că este în continuă mișcare. A avut câteva apariții publice în care a vorbit despre libertatea presei, cenzură și jurnalismul de investigație. A contribuit cu partea de “cercetare” la cartea denumită “Underground: tales of hacking, madness & obsession on the electronic frontier”, publicată în 1997 de editura Reed Books Australia. Assange a fondat site-ul Wikileaks în 2006 și face parte din consiliul consultativ al acestuia. A făcut publice materiale în legătură cu ucideri extrajudiciare din Kenya, descărcarea deșeurilor toxice din Africa, proceduri ale Golfului Guantanamo și despre bănci ca Kaupthing și Julius Baer. În 2010 a început să publice detalii despre implicarea Statelor Unite în războaiele din Afghanistan și Irak. Pe 28 noiembrie 2010, Wikileaks și patru parteneri media ai săi au început să publice telegrame secrete ale Statelor Unite, fapt catalogat de Casa Albă ca nechibzuit și periculos.