Parlamentarii jurişti ai PD-L şi PSD sunt reticenţi faţă de posibilitatea ca UE să condiţioneze acordarea de fonduri României de situaţia din justiţie, în timp ce liberalii cred că, din cauza lipsei de progrese din sistem, această variantă este de luat în calcul.
Preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda, a declarat pentru NewsIn că posibilitatea ca UE să îngheţe fondurile destinate României, din cauza lipsei de progrese în lupta anticorupţie şi în sistemul juridic, trebuie interpretată ca un semnal că "Uniunea nu se joacă". El consideră că o astfel de măsură "este exact ce ne-ar lipsi pe moment de criză". Buda susţine însă că Parlamentul îşi va respecta angajamentele de a adopta Codurile şi a mai arătat că anumite progrese au fost făcute în dosarele politicienilor. Senatorul PSD, Toni Greblă, preşedinte al Comisiei Juridice din Senat, consideră că nu se va ajunge la îngheţarea fondurilor şi că raportul Comisiei va arăta că "mai sunt multe de făcut în domeniul Justiţiei, dar că s-au făcut anumite progrese". Greblă a afirmat că analizarea de către Parlament a celor patru coduri, alături de avizul parlamentului pentru începerea urmăririi penale a lui Adrian Năsase, precum şi alte modificări legislative care pun în concordanţă anumite puncte din sistemul juridic cu cerinţele UE, vor fi semnale ale progresului în reforma sistemului juridic.
Totuşi, referitor la dosarul senatorului Şerban Mihăilescu, Toni Greblă a afirmat că procesul desfăşurat în Parlament în acest caz nu a fost încetinit, ci "pur şi simplu s-au urmat paşii fireşti", bunul mers al justiţiei, spune el, neputând fi evaluat în funcţie de un singur caz. "Parlamentul a dat toate celălalte avize cerute de Parchet. În cazul Mihăilescu Parchetul a avut şapte ani de zile, pe când Parlamentul a avut cinci luni. Până în iunie, Parlamentul va găsi o soluţie în acest caz", a declarat pentru NewsIn Toni Greblă. În schimb, liberalii apreciază drept "justificată" condiţia luată în calcul de Comisia Europeană, de a acorda fonduri europene României în funcţie de progresele în lupta anticorupţie şi îşi exprimă îngrijorarea că instituţiile româneşti responsabile cu justiţia răspund la comenzi politice. Senatorul PNL Ioan Ghişe, membru al Comisiei juridice, a apreciat drept justificate condiţionările impuse de Comisia Europeană privind accesarea fondurilor europene, declarând că atât CE cât şi statele UE sunt "deranjate" de problemele din justiţia românească. "Evident, presiunea exercitată de CE asupra României este justificată. Atât Comisia, cât şi ţările membre ale UE, sunt deranjate de disfuncţiile din justiţia română. Este dreptul celor care acordă banii să impună condiţii şi depinde de România dacă va accesa fondurile, sau dacă nu va reuşi să îndeplinească aceste condiţii", a spus Ghişe.
La rândul său, deputatul liberal Gheorghe Gabor a susţinut că, în condiţiile în care DNA, Ministerul Justiţiei şi Parchetul, instituţii responsabile cu lupta anticorupţie, răspund "numai la comenzile politice ale celor aflaţi la guvernare", atunci lupta anticorupţie nu este una reală. În contextul presiunilor CE privind progresele în justiţia românească, liberalul s-a întrebat dacă arestările din ultima perioadă, a lui Gigi Becali sau a mai multor arbitri, nu sunt "numai chestiuni de faţadă, pentru a face o impresie bună". Comisia Europeană leagă plata fondurilor UE către România de reforma justiţiei şi lupta anticorupţie din România, se arată într-un document de informare al CE transmis Parlamentului European şi consultat de NewsIn. "Comisia monitorizează atent situaţia din Bulgaria şi România. Plata fondurilor depinde, desigur, de evoluţia mediului legislativ şi judiciar şi de progresele înregistrate în implementarea diferitelor planuri de acţiune", se arată în concluziile documentului datat 8 aprilie 2009, fiind pentru prima oară când CE leagă direct plata fondurilor europene de reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.
Documentul remis europarlamentarilor arată că, în prezent, 316 milioane de euro din fondurile de preaderare pentru agricultură (SAPARD) rămân suspendate, din care 142 milioane au fost raportate la Comisie. În ce priveşte fondurile structurale, au fost aprobate trei evaluări de conformitate, dar pentru o evaluare "mai sunt în continuare unele chestiuni legate de conflicte de interes ce trebuie să fie rezolvate". Plăţile interimare efectuate până acum au avut loc doar în cadrul programelor operaţionale aprobate. Documentul vine ca răspuns la o rezoluţie din ianuarie în care Parlamentul European îşi exprima îngrijorarea cu privire la îngheţarea fondurilor din Bulgaria şi cerea executivului european să raporteze trimestrial asupra problemelor cu privire la neregulile în implementarea fondurilor UE. Următoarea informare a Parlamentului va fi făcută de către Comisie în luna septembrie, deoarece între timp au alegeri europene, iar actualul legislativ îşi încheie mandatul în luna mai.
Pe de altă parte, într-un raport privind exerciţiul bugetar, votat joi în plenul de la Strasbourg, Legislativul european "cere Comisiei, în lumina ultimului raport CE şi a regreselor în domeniul luptei anticorupţie, să redacteze un raport special privind gestiunea şi controlul fondurilor UE în România şi asupra progreselor făcute în lupta anticorupţie până la 15 iulie 2009." Parlamentul este, de asemenea, de părere că "aderarea României şi Bulgariei nu a fost tratată de Comisie cu seriozitatea necesară şi că declaraţiile privind stadiul de pregătire al celor două ţări candidate au indus în eroare şi regretă că dezinformarea a dus la actuala situaţie prin care fonduri de coeziune au fost acordate unor state membre cu sisteme administrative şi legale disfuncţionale". (N.I.)
