Foștii șefi de la Salina Dej au scăpat de procesul în care li se cerea plata unui prejudiciu de 300.000 de lei. După ce Tribunalul Cluj a declinat dosarul către instanțele din București, cei de acolo au constat că, de fapt, faptele care li se impută sunt prescrise ! În paralel cu acest proces, Curtea de Apel Cluj a anulat dosare întregi de probe și interceptări realizate de procurorii DNA Cluj, în tandem cu ofițerii SRI, care vizau o anchetă făcută la Salina Dej. Pus în fața unui dosar ”gol” procurorul de caz a închis dosarul pe motiv că ”fapta nu există”.
Societatea Națională a Sării a deschis un proces împotriva foștilor șefi de la Salina Dej, Mihuț Georgel, TORPENYI FRANCISC ALBERT, Hărănguș Maria și Pop Zenu, în care se cere atragerea răspunderii patrimoniale pentru un prejudiciu de 300.000 de lei. Valoarea prejudiciului a fost stabilită de un raport al Curții de Conturi Cluj și de un control al SNS.
Inițial, procesul a fost deschis la Tribunalul Cluj în primăvara anului trecut. Însă, instanța a considerat că dosar ar trebui judecat la Tribunalul București și a declinat judecarea cazului.
”Admite excepţia necompetenţei teritoriale. Declină competenţa de soluţionare a cererii formulată de reclamanta SOCIETATEA NAŢIONALĂ A SĂRII SA prin Sucursala Salina Ocna Dej în contradictoriu cu pârâţii MIHUŢ GEORGEL, HARANGUŞ MARIA, TORPENYI FRANCISC şi MOLDOVAN RAREŞ DUMITRU în favoarea Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a litigii de muncă şi asigurări sociale”, arată soluția pe scurt a instanței clujene.
Tribunalul București a preluat dosarul la jumătatea anului 2019 și după câteva luni decide că fapta de care foștii șefi ai Salinei Dej sunt acuzați sunt prescrise.
”În cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege pentru atragerea răspunderii patrimoniale a salariaților având în vedere că reclamanta invocă în susținerea pretențiilor sale un prezumtiv prejudiciu pe care nu îl dovedește în nici un fel și pe care 1-a descoperit și l-a fixat de o manieră arbitrară după 3 ani de la semnalarea unor neregularități. Nu se poate stabili, în concret, din referat sau din raport care a fost și în ce a constat fapta ilicită. Se susține că aceștia ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, fără a se specifica care anume atribuții au fost încălcate și în ce mod. În cauză, nu s-a probat existența vinovăției salariaților. Reclamanta afirmă vinovăția pârâților prin raportare la un presupus prejudiciu și nu la o faptă de încălcare a obligațiilor contractuale derivând din raportul de muncă. Nu se pot imputa subsemnaților și celorlalți salariați așa-zise prejudicii rezultate ca urmare a unor interpretări privind oportunitatea încheierii unor contracte sau cheltuieli efectuate în condiții de legalitate și cu respectarea normelor și procedurilor interne”, arată o parte din motivarea Tribunalului București.
Rapoartele SNS și ale Curții de Conturi arătau modalitatea în care au fost făcute o serie de plăți către firma Vasrom patronată de Vasile Pop, om de afaceri din anturajul deputatului PSD din Dej, Cornel Itu.
Acum societatea se află în insolvență.
Contractul Vasrom
În urma unui control, Curtea de Conturi Cluj a decis că șefii SNS ar trebui să stabilească „întinderea prejudiciului cauzat Sucursalei Salina Ocna Dej prin plata către Vasrom SRL D a facturilor emise în baza contractului 18/04.07.2014 în condițiile în care societatea nu a făcut dovada pentru personalul pus la dispoziție că este apt de muncă și că are cu acesta un contract de muncă încheiat în condițiile legii; a facturilor emise în baza contractului 23/18.08.2014 în condițiile în care societatea nu a făcut dovada pentru personalul pus la dispoziție că este apt de muncă și are cu acesta un contract de muncă încheiat în condițiile legii, iar numărul de ore prestate este superior celor stabilite prin contract respectiv de 8ore/schimb/zi;durata contractului a fost prelungită nelegal peste termenul pentru care a fost aprobată contractarea serviciului; pentru servicii și activității care nu au făcut obiectul contractului 23/18.08.2014.”
Prin Raportul nr.721/31.01.2019, privind punere a în aplicare a recomandărilor din raportul de control al Camerei de Conturi Cluj nr. 3774/05.04.2016, a Deciziei nr. 14/2016, a încheierii nr.78/2016, si a Raportului de follow-up nr. 103 60/2018, punctul 6 s-a stabilit întinderea prejudiciului de către comisia numită prin Decizia nr.78/20.04.2018 și anume, valoarea plăților nelegale este de 308.459,51 lei (49.290 lei efectuate în baza contractului nr. 18/04.07.2014, si 259.169,51 lei în baza contractului nr. 23/18.08.2014). Consecințele economico-financiare ale abaterii de la legalitate și regularitate au constat în prejudicierea reclamantei cu suma de 308.459,51 lei.
Cum se îngroapă un dosar
Dosarul DNA a fost ”dezamorsat” de Curtea de Apel Cluj în primăvara acestui an. Instanța clujeană a dispus definitiv eliminarea a nu mai puțin de 161 de file conținând interceptări efectuate de către DNA Cluj cu sprijinul SRI. El a fost acuzat de procurori de luare de mită în formă continuată și complicitate la spălare de bani în formă continuată.
Potrivit procurorilor în perioada 07.07.2011 – 11.12.2013, Mihuț Georgel a luat o mită de la un om de afaceri, în nouă tranșe succesive, în valoare de 87.841,59 lei pentru a sprijini interesele unei firme private în relația cu Salina Ocna Dej. Acest „sprijin” consta în obținerea atribuirii, de la autoritatea contractantă Societatea Națională a Sării SALROM SA sau de la Salina Ocna Dej (structură din cadrul acestei societăți naționale), a unor contracte de lucrări și servicii, precum și derularea acestora în condiții favorabile intereselor societății private.
Și în privința acestui dosar există o serie de controverse. Dacă Tribunalul Cluj considera că probele în baza cărora fostul șef al Salinei Dej a fost trimis în judecată sunt concludente, Curtea de Apel Cluj a avut o opinie diametral opusă.
Pe de altă parte, procurorii DNA Cluj susțin ”cu privire la nelegala administrare a probelor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică, s-a invocat că mandatele au fost declasificate numai parțial astfel că nu se poate verifica legalitatea acestora, nici raportat la compunerea completului de judecată, nici raportat la autoritatea care le-a pus în executare. Și această susținere a fost nefondată, neexistând nici o încălcare a dispozițiilor legale, astfel că nu sunt incidente prevederile art.281 alin.1 lit.a Cod procedură penală. Mandatele contestate nu au fost emise în temeiul Codului de procedură penală, ci au fost emise și aplicate în baza dispozițiilor Legii nr.535/2004.
S-a susținut că la dosarul cauzei nu se regăsesc actele procesuale în baza cărora au fost emise mandatele de siguranță națională și nici actele procedurale din care să rezulte modul în care au fost puse în executare, astfel că nu s-a putut verifica dacă încheierile prin care au fost autorizate aceste interceptări și înregistrări au fost date cu respectarea legii.
Susținerea că nici unul dintre inculpați nu este acuzat de săvârșirea vreunei infracțiuni împotriva securității naționale este nerelevantă și provine dintr-o confuzie realizată între categoriile distincte de infracțiuni împotriva securității naționale și amenințări la adresa securității naționale, în sensul art.3 din Legea 51/1991.
10 km pătraţi de sare la Salina Dej
Zăcământul de sare din Dej are o suprafaţă de circa 10 km pătraţi, fiind dispus sub forma unei lentile. Potenţialul de exploatare al acestui zăcământ este de cel puţin 100 de ani. Rezervele sunt dispuse pe şapte nivele, iar în prezent exploatarea se face abia în miezul “lentilei”. Dacă sarea extrasă din alte unităţi are un procent de NaCl de 2-3%, cea din Ocna Dej are o concentraţie de 98-99%. Deși salina ar putea produce 600.000 de tone de sare anual, capacitatea este folosită doar la jumătate şi are o rentabilitate de 20%.
Un mason și un ”client” DNA printre șefii Salinei Dej
Francisc Torpenyi, fost director al Ocnei Dej, face parte din Loja Masonică Dej, RL Lucian Blaga nr 276 oraș Dej. Un alt șef al Salinei Dej este Mihuț Georgel. El a fost implicat într-un dosar penal instrumentat de DNA, fiind și reținut în urmă cu câțiva ani. Gazeta de Cluj a publicat câteva articole despre modul în care se făceau afaceri la poarta Salinei Dej cu girul directorului instituției, Georgel Mihuț. Firmele preferate de Georgel Mihuț cumpărau sarea la prețuri preferențiale, pentru ca, ulterior, să o revândă la un preț mai mare chiar la poarta instituției.
