Platformele de cântărire predate de CNAIR către ISCTR IT 4 nu sunt folosite, mai mult decât atât, cântarele nu sunt omologate și metrologizate, iar amenzile se dau în funcție de bonurile de cântar întocmite de furnizor și nu în urma folosirii cântarelor proprii sau a platformelor de cântărire. Aceasta este informația care a ajuns la urechile reporterilor Gazeta de Cluj și în urma căreia am trimis mai multe solicitări în baza Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public către ISCTR – Inspectoratul Teritorial nr. 4, pentru a clarifica situația, însă întrebările care ar fi putut aduce lumină în acest caz au fost evitate constant.

Inspectorul șef de la ISCTR IT 4, Mihai Badiu, a evitat în repetate rânduri să răspundă întrebărilor adresate de reporterii Gazeta de Cluj cu privire la amenzile care s-au dat pe platformele de cântărire fixe care au o planeitate conform legii, fie pentru că nu a vrut sau nici cei de la ISCTR IT 4 nu dețin o astfel de statistică.  Ezitarea în oferirea unor răspunsuri care ar fi putut lămuri situația ne face să ne gândim că inspectorii IT 4 preferă să facă „acțiuni de control” unde știu că „se mai greșește” și dau cale liberă unor clienți de-ai casei care ar putea fi încurcați de un anumit control, pe o anumită rută. Prin acest artificiu, inspectorii pot alege pe cine controlează și pe cine iartă, nefiind obligați din punct de vedere legal să râmână într-un anumit punct, astfel au mână liberă în acțiunile de control. 

Chiar dacă reporterii Gazeta de Cluj au trimis solicitări în baza Legii nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prin care am cerut informații cu privire la sancțiunile aplicate pe platformele de cântărire fixe, nu pe cele mobile, de la nivelul  Inspectoratului Teritorial nr. 4, am primit un tabel în care se arată locațiile fiecărei platforme de cântărire și explicații cu privire la activitatea desfășurată cu instalaţiile de cântărire din dotarea ISCTR, pentru depistarea în trafic a vehiculelor rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise în circulație prevăzute în Ordonanţa nr. 43 din 28 august 1997.  „Vă informăm că în perioada 01.01.2021 – 13.10.2021 au fost efectuate un număr de 1029 controale. Au fost verificate prin cântărire un număr de 418 vehicule fiind întocmite procese verbale de constatare a contravenţiei, însumând o valoare aplicată de 3.984.250 lei. Vă mai informăm că Inspectoratul Teritorial nr. 4, deţine un număr de 15 instalaţii de cântărire pentru controlul respectării prevederilor ordonanței nr. 43/1997, ce reglementează constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor. Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, utilizează locațiile de cântărire care sunt în proprietatea și administrarea CNAIR, sunt amenajate si omologate de constructorul acestora pentru verificarea și cântărirea autovehiculelor de transport marfa, puse la dispoziție cu proces verbal de utilizare, către personalul ISCTR cu atribuţii de control. Pe raza IT4 se regăsesc 43 locații de control care sunt agreate pentru verificări prin cântărire.”, au transmis reprezentanții ISCTR. 

Chiar dacă Mihai Badiu nu a dorit să ne ofere o situație a amenzilor date pe fiecare platformă de cântărire de pe raza Inspectoratului Teritorial nr. 4, motivând că sistemul informatic deţinut de ISCTR, nu prezintă o statistică, separat, pentru fiecare platformă de cântărire, acesta a explicat în detaliu cum se folosește instalația de cântărire. 

„Instalația de cântărire constă în două plăci mobile, peste cale roțile autovehiculului trec axă cu axă, se încarcă plăcile cu fiecare axă în parte și în urma unei formule rezultă o greutate totală a vehiculului.”, a explicat Mihai Badiu. 

Verificarea se face când și cum vrea șoferul

Mihai Badiu a ținut să precizeze că există și foarte multe persoane care refuză cântărirea, în acest caz sancțiunea fiind mult mai mică față de amenda pe care ar fi primit-o dacă s-ar fi constatat că există o supraîncărcare. Numai anul trecut, peste  700 de șoferi au refuzat cântărirea camioanelor încărcate și au preferat să plătească amenda pe persoană fizică, această „portiță de scăpare” fiind accesibilă în continuare. Pentru refuzul de a supune vehiculul verificării prin cântărire și/sau prin măsurarea dimensiunilor, refuzul de a însoți vehiculul personalului cu atribuţii de control în vederea cântăririi și/sau măsurării dimensiunilor transportului, precum și refuzul de a prezenta personalului cu atribuţii de control documentele privind transportul au fost aplicate în cursul acestui an, numai la nivelul Inspectoratului Teritorial nr. 4, un număr de 108 amenzi cu o valoare totală de 548.500 de lei. Se pare că și aici, ca în multe alte topuri „fastuoase”, Clujul ocupă prima poziție cu peste 60 de sancțiuni înregistrate cu o valoare totală de 333.500 de lei, urmat de județele Alba (18), Bistrița-Năsăud (15), Sălaj (12) și Bihor (3). Se pare că în celelalte două județe (Satu-Mare și Maramureș) de pe raza Inspectoratului Teritorial nr. 4 șoferii sunt mult mai responsabili și nu refuză cântărirea, cel puțin nu a fost înregistrat niciun caz de acest fel în anul 2021 sau șoferii au trecut prin sita inspectorilor de control și au fost iertați. 

„Deja s-au învățat să facă acest lucru, dar ne străduim să eliminăm acest obicei prin faptul că în urma refuzului de cântărire se dispune obligatoriu control de fond la sediul operatorului de transport, pe lângă sancțiunea care se stabilește la momentul respectiv în trafic pentru refuzul de cântărire. Deocamdată, amenda pentru refuzul de cântărire este destul de mică, de la 3000 la 6000 de lei. Ori de câte ori există activitate de control în trafic, indiferent de tematica controlului, inspectorii ISCTR urmăresc vizual gradul de încărcare al vehiculului și unde există suspiciune de supratonaj se cântăresc.”, a declarat Mihai Badiu, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial nr. 4. 

Mihai Badiu, acuzat de abuz 

În iunie 2014, ISCTR Cluj era în centrul unui amplu scandal de corupţie. Fostul inspector şef al IT 4, Rareş Pop, a fost arestat și acuzat de abuz în serviciu comis în formă continuată cu obținere de foloase necuvenite, luare de mită şi alte infracţiuni. Odată cu dosarul lui Rareș Pop au ieșit la iveală și  abuzurile comise de inspectorii de trafic. Printre aceștia se numără și Mihai Badiu care a sancționat o mașină de transport lemne, care circula pe o distanță mai mică de 100 de kilometri, fiind astfel exceptată prin lege de la obligațiile menționate de acesta în documentele de constatare. Rareș Pop a declarat că, după părerea sa, s-au făcut confuzii în actele de control, motiv pentru care a făcut o notă prin care a cerut să nu se întocmească proces verbal, pentru că acesta ar fi fost nelegal întocmit. Raportarea acestui act material a fost făcută de către unul din inspectorii ISCTR, deși se cunoștea faptul că o verificare a Corpului de Control la instituție a confirmat că măsura impusă de Rareș Pop a fost una corectă. Acesta din urmă a subliniat că nu îl cunoaște pe patronul firmei care transporta lemne și nu a intervenit pentru acesta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here