Președintele Klaus Iohannis a retrimis legea privind avertizorii de integritate în Parlament, motivând că textul de lege transpune necorespunzător directiva europeană de profil, expunând România riscului de a-i fi condiționată acordarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

„Având în vedere că protecția avertizorilor este o componentă importantă a prevenirii corupției, considerăm că o transpunere necorespunzătoare a directivei în cauză implică riscul declanșării unei proceduri de infringement, cât și cel al activării mecanismului de condiționalitate a fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept”, spune Administrația Prezidențială în cererea de reexaminare a Legii privind protecția avertizorilor în interes public.

Legea privind protecția avertizorilor în interes public reglementează cadrul general de protecție a persoanelor care raportează încălcări ale legii de către autorități, în instituțiile publice, altor persoane juridice de drept public, precum și în cadrul structurilor juridice de drept privat.

Textul de lege transpune Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii Europene.

Directiva a fost adoptată în scopul prevenirii încălcărilor dreptului Uniunii Europene și protejării persoanelor care raportează astfel de încălcări și trebuia transpusă în legislația națională până pe 17 decembrie 2021. Din cauza acestei întârzieri în adoptare, România este în procedură de infringement de la începutul lunii iunie.

Camera Deputaților a adoptat pe 29 iunie legea, necesară și pentru deblocarea banilor din PNRR. Ea însă limitează avertizorilor de integritate.

Legea a fost votată în Camera Deputaților pe repede înainte cu 216 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR, AUR și minorități) din cele 280 valabil aprobate. 55 de deputați au fost împotrivă (USR și 13 neafiliați) și 8 s-au abținut.

Adoptarea legii în această formulă ar fi o „contradicție majoră față de demersurile de succes de pe parcursul negocierii Directivei”, când România a deținut președinția Consiliului UE, în anul 2019, și când a condus și a finalizat într-un timp record negocierile pentru Directiva privind avertizorii, spune Președinția.

Demersul Președinției survine respingerii de către Curtea Constituțională a României (CCR) a obiecției de neconstituționalitate ridicate de Uniunea Salvați România (USR) pe 13 iulie.

Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate a USR și a constatat că articolele semnalate și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Legea a suferit modificări majore față de proiectul cu care Ministerul Justiției venise în Parlament și despre care, spun surse judiciare, fusese agreat cu Comisia Europeană.

Mai multe asociații și avertizori de integritate arată că directiva nu a fost transpusă întocmai în legislația românească și spun că, în actuala formă, raportarea anonimă este exclusă de lege, iar avertizorii anonimi nu beneficiază de nicio protecție, deci sunt pe cont propriu.

Alte prevederi care încalcă drepturile avertizorilor ar fi:

  • Dispariția principiului bunei-credințe a avertizorului în interes public, cum e cerută în Directivă;
  • Avertizările de integritate se distrug după doi ani, deși Directiva prevede că acestea se păstrează atât timp cât este necesar și proporțional;
  • Unitățile administrativ-teritoriale foarte mici, sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din Directivă;
  • Companiile sub 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente;
  • Legea adoptată de Parlament a scăzut cu două treimi amenda pentru dispunerea, de cel puțin două ori, a unor represalii în considerarea aceleiași raportări;
  • Avertizorii au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni și doar dacă au raportat intern în prealabil.

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a anunțat pe 30 iunie că ia în calcul sesizarea Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de statul de drept pentru modul în care a fost transpusă Directiva în legislația românească.

„Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, transmite șefa Parchetului European.

În sesizarea sa, președintele Iohannis atrage atenția că ultimul Raport al Comisiei Europene privind statul de drept în România evidențiază rolul avertizorilor de integritate în detectarea și prevenirea corupției și „importanța transpunerii corecte și complete a Directivei 2019/1937”.

Sursa: romania.europalibera.org

Citește și: Nicolae Ciucă, despre declarațiile lui Viktor Orban: „Nu îşi au locul într-o Europă unde 27 de ţări trăiesc în pace”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here