Legea Religiilor exclude zeci de culte religioase

Ungaria recunoaşte oficial doar 14 biserici

Parlamentarii maghiari, cu precădere cei care fac parte din majoritatea de dreapta a legislativului, au votat adoptarea unei noi legi a religiilor, care exclude câteva zeci de culte active în Ungaria. Liderii religioşi ai bisericilor tradiţionale consideră că legea anterioară era prea „liberală”, iar cultele rămase pe dinafară anunţă că vor face toate demersurile pentru a fi din nou recunoscute oficial. Organizaţiile internaţionale, precum şi Statele Unite, au reacţionat ferm împotriva acestei legi, subliniind că încalcă drepturile omului.

La mijlocul lunii iulie, parlamentul maghiar a votat legea religiilor în urma căreia mai sunt recunoscute oficial doar 14 biserici din cele peste 100 care funcţionează pe teritoriul ţării. „Legea privind dreptul la libertatea conştiinţei şi religiei, şi a Bisericilor, religiilor şi comunităţilor religioase” a fost adoptată la mijlocul lunii iulie 2011, cu sprijinul Partidului Fidesz de centru-dreapta aflat la guvernare. Partidul Fidesz al Premierul Viktor Orban deţine 227 de locuri dintre cele 386 ale parlamentului maghiar.
O publicaţie politică din Ungaria a arătat că grupurile religioase vor trebui să îndeplinească şapte criterii de recunoaştere, printre care să aibă cel puţin 1000 de membri şi o prezenţă de 20 de ani în Ungaria, adăugând că Biserica Metodistă Ungară şi Comunitatea Islamică se află printre organizaţiile deposedate de statutul lor juridic anterior.

20 de ani de activitate, principalul criteriu

Actul normativ a trecut prin parlamentul de la Budapesta cu 254 de voturi pentru şi 43 împotrivă. Prin lege au fost recunoscute 14 biserici şi comunități religioase, iar celelalte denominaţiuni vor trebui să obțină un vot parlamentar cu o majoritate de două treimi pentru a fi recunoscute ca biserici sau comunităţi religioase. Între bisericile recunoscute se numără: bisericile catolică, reformată, luterană, ortodoxă, comunitatea iudaică, bisericile baptistă, adventistă, penticostală, unitariană. Aceasta în contextul în care peste jumătate din populaţia Ungariei se declară de religie romano-catolică.
Noua lege prevede că o adunare de credincioşi care doreşte să constituie o biserică recunoscută oficial trebuie să arate că au avut activitate timp de cel puţin 20 de ani, timp în care au funcţionat pe baza unei structuri şi a unor regulamente interioare. Chiar înaintea votului final a mai fost depus un amendament conform căruia nu mai este necesar numărul minim de membri de 1000 de persoane. Astfel, bisericile care au funcționat în vremea comunismului trec testul, în timp ce bisericile formate după căderea dictaturii comuniste rămân pe dinafară. Comunitățile religioase care rămân conform noului amendament în afara recunoaşterii legii sunt creştinii metodişti, budiştii sau musulmanii.

Majoritate de două treimi pentru recunoaşterea oficială

Reprezentanţii acestor comunităţi s-au arătat surprinşi de noua lege şi vor depunde cereri pentru recunoaştere. Liderul Bisericii Metodiste din Ungaria Istvan Csernak a declarat pentru agenţia MTI că organizaţia pe care o conduce, şi care are de fapt o vechime de 100 de ani, a primit ca pe un şoc ştirea. Metodiştii au anunțat că vor depune cerere pentru reanalizarea situaţiei lor şi au anunţat că se bucură deja de sprijinul ministrului de justiție. O altă biserică care nu mai este recunoscută oficial după promulgarea noii legi maghiare a religilor este cea a Nazarinenilor. În Ungaria aceştia au înfiinţat prima biserică în 1999 şi au 87 de membri şi alţi 60 de participanţi.
Nici ceilalţi lideri religioşi nu au fost încântaţi de situaţia creată de acest act normativ. Liderul comunităţii islamice Zoltan Bolek a afirmat că a primit cu dezamăgire ştirea. Şi islamiştii au sprijinul guvernului pentru a face o cerere în vederea obţinerii statutului de biserică. De asemenea liderul budist Zsolt Balog a declarat că organizaţia sa este îndeplineşte toate condiţiile, iar orice demers necesar pentru recunoaşterea oficială este necesar va fi făcut. Preşedintele maghiar al Bisericii Unitariene, Botond Elekes, s-a declarat dezamăgit de faptul că Bisericii sale i-a fost refuzată recunoaşterea de „religie istorică”.
Liderul unei Biserici mai mici, “Biserica lui Dumnezeu”, reclamă faptul că textul legii finale a fost „foarte diferit” de versiunea prezentată confesiunilor într-o consultare anterioară. „Nu pot crede că cineva va veni să ne spună, de acum, că nu ne putem închina la Dumnezeu”, a declarat Laszlo Debreceni, a cărui Biserică pretinde că se află în Ungaria începând cu anul 1907, iar în prezent nu mai este recunoscută de noua lege. „Se vor ridica probleme serioase, întrucât unele Biserici sunt acum pe lista aprobată, iar altele nu”, a mai declarat acesta. Debreceni speră că „cele mai multe Biserici creştine pot fi în cele din urmă acceptate din nou – deci că această lege nu poate fi o problemă pe termen lung pentru libertăţile religioase. Dar este în mod evident un pas înapoi privind drepturile omului, pe termen scurt, din moment ce un partid politic, cu majoritate în conducere, va decide cine poate fi Biserică şi cine nu poate”.
Liderii creştini din Ungaria au reacţionat în mod diferit, vizavi de legea care încearcă o nouă reglementare a activităţii religioase, trasând o linie oficială între bisericile cu tradiţie şi cultele noi.„Ne-am dorit o nouă lege, care să facă mult mai dificilă înfiinţarea de noi Biserici – şi suntem fericiţi că actualul guvern a făcut acum ceva”, a declarat Zoltan Tarr, secretarul general al Bisericii Reformate Ungare, care pretinde că ar reprezenta 1/5 din cele 9.9 milioane de locuitori.
„Ne declarăm în favoarea libertăţii de cult şi credem că toată lumea ar trebui să aibă dreptul să-şi practice propria religie. Această lege reprezintă un pas pozitiv, deoarece ea exclude destul de puţine comunităţi, aici acestea necalificându-se în mod legitim ca Biserici”, a explicat acesta.
Şi episcopul Imre Sibiu, preşedintele luteran al Consiliului Ecumenic al Bisericilor din Ungaria, care cuprinde 10 culte şi 18 asociaţii, a declarat că acceptă noua lege.

Legea aminteşte de trecutul sovietic

Opoziția socialistă a numit ziua în care legea a fost adoptată de Parlmanet „o zi de jale în istoria bisericii”, afirmând că votul nu s-a ridicat la înălțimea standardelor de conştiinţă şi libertate religioasă. Reprezentanţi ai organizaţiilor pentru libertate religioasă şi experţi în domeniu au atras atenţia asupra caracterului discriminatoriu al legii, prin criteriile de mărime şi semnificaţie istorică. Noua lege a religiilor „va reprezenta un serios pas înapoi în libertatea religioasă din Ungaria”, a comunicat Institute on Religion and Public Policy. „Încercările de „reglementare” a religiei sunt pur şi simplu incompatibile cu o societate liberă şi democratică”, a afirmat şi Dwayne Leslie, secretarul general al International Religious Liberty Association. „Grupările de credincioşi mai mici sau mai noi, care nu aparţin tradiţiei religioase dominante, rămân fără un statut legal şi fără o „voce" prin care să protesteze faţă de tratamentul la care sunt supuse”, a declarat John Graz, secretarul general al International Religious Liberty Organization. „S-a demonstrat iar şi iar, în multe locuri, că încercările de a reglementa religia duc aproape invariabil la discriminare”, a adăugat acesta.
Legea a fost condamnată imediat, ca un „pas înapoi serios în ce priveşte libertatea religioasă din Ungaria”, printr-o petiţie adresată Parlamentului, de către Uniunea Libertăţilor Civile din Ungaria şi Comitetul Helsinki, co-semnată de Drepturile Omului Fără Frontiere, de Convenţia Baptistă de Sud şi de alte organizaţii. În acelaşi timp, într-o declaraţie emisă tot în iulie 2011 de către Institutul SUA privind Religia şi Politicile Publice se afirma că legea reaminteşte „trecutul sovietic”, încălcând practic „fundamentele internaţionale privind drepturile omului”, şi că aceasta ar trebui să fie privită ca „un pericol pentru întreaga societate maghiară, şi un indicator nefast al stării democraţiei din această ţară”, informeaza Agenţia de Ştiri Lăcaşuri Ortodoxe.
Cea mai recentă lege de recunoaştere a bisericilor din Ungaria a fost dată în 1990. Actuala legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012. Dincolo de critici, ea este apreciată însă pentru că face curăţenie între organizaţiile care pretind că sunt biserici şi sunt doar paravane pentru afaceri sau pentru scutiri de taxe. Legea va recunoaşte doar bisericile care au activitate religioasă efectivă şi nu cele care desfăşoară activităţi de management, lobby, servicii psihologice sau parapsihologice, medicale sau de altă natură nereligioasă.

Diana Gabor