Liberalul Mihail Vlasov, preşedintele organizaţiei non-guvernamentale Camera de Comerţ şi Industrie a României, a pierdut Registrul comerţului, care urma să treacă prin intermediul unei legi, în administrarea ONG-ului condus de Vlasov. După ce legea respectivă a trecut de toate comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, senatorii, majoritari PSD, au respins adoptarea acestui proiect de lege. Chiar dacă majoritatea politicienilor au făcut lobby pentru legea lui Vlasov, o decizie a Curţii Constituţionale a României arată motivele pentru care această mutare a instituţiei de stat nu ar trebui să aibă loc.

De câţiva ani de zile, liberalii se chinuiesc să treacă administrarea Registrului comerţului de sub jurisdicţia Ministerului Justiţiei în cea a ONG-ului Camera de comerţ şi Industrie, condus de Mihail Vlasov. Iniţial, legea a fost contestată la Curtea Constituţională, care a eliberat o decizie în care sunt explicate motivele pentru care acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Cu toate acestea, cei care doreau acest lucru au schimbat forma legii care masca această intenţie şi au introdus în plenul Camerei Deputaţilor un nou proiect legislativ care prevedea exact acelaşi lucru ca proiectul contestat de decizia Curţii Constituţionale.

Însă, chiar dacă până acum noul proiect a primit toate avizele necesare ale comisiilor de specialitate organizate în cadrul Camerei Deputaţilor, când propunerea normativă a ajuns să fie votată de Camera Senatului, ea a fost respinsă. Astfel, cel puţin pentru moment, Registrul comerţului rămâne în administrarea statului, prin intermediul Ministerului Justiţiei.

Acest ultim proiect a fost iniţiat un grup de parlamentari printre care Alina Gorghiu – deputat PNL, Florin Iordache – deputat PSD, Klárik László- Attila – senator UDMR, Mircea Grosaru – deputat din partea minorităţilor naţionale, Markó Attila-Gabor – deputat UDMR, Aurel Vainer – deputat FCER (minorităţi).

 

Un şmen întins pe câţiva ani

 

În urmă cu cinci ani, liberalii încercau să pună bazele unui adevărat “şmen naţional”. Sub oblăduirea Guvernului Tăriceanu, s-a încercat trecerea Oficiului Registrului Comerţului din subordinea Ministerului Justiţiei în subordinea Camerelor de Comerţ şi Industrii, care sunt, de fapt, mai multe organizaţii conduse de oameni de afaceri. Pentru că adoptarea acestei legi s-a lovit de un val de refuzuri, ea nu a fost adoptată. Cu toate acestea, un grup de deputaţi (PSD, PNL şi PC) au propus o nouă lege prin care să fie făcută această mutare. În 2009, printre iniţiatori s-au numărat senatorul PC, Dan Voiculescu, senatorul PNL Cristian David , care, coincidenţa face ca acesta să fie şi ginerele preşedintelui Camerei de Comerţ, Mihail Vlasov. De această dată, legea a fost votată în noiembrie 2009 de Camera Deputaţilor, dar a picat la Curtea Constituţională. Astfel, proiectul de lege s-a reîntors în Parlament, iar Senatul a emis un raport negativ la acest proiect de lege.

„Legea supusă controlului de constituţionalitate prevede transformarea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din instituţie publică cu personalitate juridică într-o structură pe lângă o asociaţie neguvernamentală – Camera de Comerţ şi Industrie a României -, ceea ce echivalează cu abrogarea implicită a dispoziţiilor care reglementează actualul statut al acestuia. Or, această modificare fundamentală nu poate opera decât în condiţiile respectării principiilor constituţionale şi normelor europene incidente, precum şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a condamnat pentru lipsa de transparenţă o serie de proceduri de atribuire a unor servicii sau lucrări publice de către unele state membre (Hotărârea CJCE Comisia c. Franţei din 14 octombrie 2004 şi Hotărârea CJCE Comisia c. Germaniei din 18 noiembrie 2004)”, se precizează în motivarea CCR.

 

Adio milioanelor!

 

Juristul Mihai V. spune că a avut ocazia să vadă veniturile Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj pe vremea când avea Registrul comerţului, iar principalele venituri proveneau de pe urma activităţii din cadrul Registrului comerţului.

“Sa faci o bază de date e o banalitate. Să înregistrezi nişte date cu un program în acea bază de date e iar o banalitate. Ce nu e banalitate e să iei taxe de la firme ca să le înregistrezi acolo. Obligativitatea înregistrării este un atribut al statului nu al unor privaţi. Iar taxele trebuie să meargă la stat. E ok aşa cum e acum. Înainte, când Registrul comerţului ţinea de Camera de Comerţ era un haos general. Acum nişte şmecheri vor din nou să pună mâna pe banii statului şi fac lobby în Parlament. Desigur, la mijloc sunt foarte mulţi bani, iar sinecurile s-au tot redus. Unde să “lucreze” protejaţii de partid şi de stat, cu ce bani sa facă “delegaţii” pentru propăşirea patriei şi a economiei de piaţă? Desigur că nu cu bani proprii. Interesant este faptul că, personal, am văzut bilanţul Camerei de Comerţ şi Industrie judeţene în anii în care Registrul funcţiona pe lângă Camera de comerţ. Veniturile erau cosmetizate, astfel încât la capitolul “venituri proprii” erau trecute cele obţinute de pe urma comercianţilor. Dacă refăceai capitolele rezulta că veniturile proprii ale Camerei nu reprezentau decât 3-4% din venituri”, explică juristul. Până în momentul de faţă, nu s-a stabilit ce parte din fondurile şi veniturile Oficiilor de Registru al Comerţului ar ajunge în conturile Camerelor de Comerţ. ONRC încasează anual în jur de 30 de milioane de euro din taxele de înscriere şi de consultanţă. Instituţia se finanţează în proporţie de 50% din propriile venituri şi orice diminuare a acestora va avea efect asupra instituţiei. Bugetul anul al ONRC este de 60 de milioane de euro, 30 de milioane provin din taxe, iar restul de la Bugetul de stat”, explică juristul.

 

Iniţiatorii proiectului ”Totul pentru liberali!”

 

Proiectul a fost iniţiat un grup de parlamentari printre care Alina Gorghiu – deputat PNL, Florin Iordache – deputat PSD, Klárik László- Attila – senator UDMR, Mircea Grosaru – deputat din partea minorităţilor naţionale, Markó Attila-Gabor – deputat UDMR, Aurel Vainer – deputat FCER (minorităţi).

 

 

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.