Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a iniţiat un proiect pentru includerea Limes-ului roman de pe teritoriul judeţului Cluj în patrimoniul UNESCO. Consiliul Judeţean a organizat, astfel, o dezbatere legată de modalităţile prin care diferitele instituţii din judeţ pot fi implicate în realizarea acestui proiect, care ar aduce o revigorare turistică a zonei.
Într-un comunicat de presă remis de Consiliul Judeţean se arată că scopul principal al întâlnirii de la sediul instituţiei l-a reprezentat identificarea modalităţilor optime de sprijinire de către autoritatea judeţeană a proiectului iniţiat şi coordonat de Muzeul de Istorie a Transilvaniei referitor la includerea Limes-ului Roman de pe teritoriul judeţului Cluj în patrimoniul UNESCO. ”Menţionăm în acest context faptul că Siturile romane din judeţul Cluj care aparţin sistemului graniţei de nord a Daciei romane, compusă din turnuri, fortificaţii sau baraje artificiale şi a căror reabilitare şi punere în valoare se are în vedere, sunt cele de la Turda (Potaissa), Bologa (comuna Poieni), Hodişu (comuna Poieni), Negreni, Gherla şi Căşeiu”, informează reprezentanţii CJ Cluj.
Valorificare şi promovare
La întâlnirea desfăşurată în Sala Mare de Şedinţe a forului administrativ judeţean au participat preşedintele Horea Uioreanu şi vicepreşedintele Vakar Istvan, conducerea Muzeului de Istorie a Transilvaniei precum şi o serie de specialişti din cadrul acestei instituţii, reprezentanţi ai conducerii Universităţii „Babeş-Bolyai” şi ai facultăţii de profil din cadrul acesteia, directorii muzeelor Etnografic şi de Artă din Cluj, responsabili din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, conducerea Fundaţiei Transilvania Trust, specialişti ai Muzeului de Istorie şi Istoria Artei Zalău, reprezentanţi ai unor firme din domeniul turismului, arhitecturii precum şi reprezentanţi ai sectorului neguvernamental.
”În cadrul întâlnirii a fost prezentată detaliat situaţia actuală a monumentelor care compun graniţa romană din restul ţărilor europene, cu accent pe prezentarea istoricului şi a structurii sistemului de promovare şi management al frontierei romane din aceste state în contextul apartenenţei monumentului la UNESCO. Totodată, au fost discutate căile prin care Consiliul Judeţean Cluj se va implica în promovarea şi valorificarea monumentelor care compun graniţa romană, ca cel mai mare monument unitar de patrimoniu UNESCO din lume”, mai arată comunicatul remis de instituţie.
Dezvoltarea turismului în zonă
Una din concluziile discuţiilor purtate la Consiliul Judeţean este legată de importanţa menţinerii unei strânse colaborări între Consiliul Judeţean şi Muzeul de Istorie a Transilvaniei în vederea elaborării, a documentaţiei pentru înscrierea graniţei romane de nord pe lista tentativă naţională, obiectivul final reprezentându-l înscrierea monumentului în listele UNESCO, astfel încât acesta să beneficieze de o mai bună protecţie şi promovare culturală şi turistică.
„Am primit cu maximă încântare şi interes această iniţiativă a Muzeului de Istorie a Transilvaniei din Cluj. În contextul în care, din păcate, judeţul nostru nu are încă niciun monument inclus în patrimoniul UNESCO, acest proiect reprezintă o oportunitate şi, totodată, o provocare majoră pentru noi. Având în vedere faptul că reuşita acestui demers va genera, cu certitudine, revigorarea economică a zonelor respective ca urmare a dezvoltării accelerate a turismului, am considerat mai mult decât necesar şi oportun să ne alăturăm acestui demers pe deplin benefic judeţului Cluj”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu.
Siturile romane din judeţul Cluj care aparţin sistemului graniţei de nord a Daciei romane
Sursa: Consiliul Judeţean Cluj
1. Turda (Potaissa) – castru legionar construit după mijlocul secolului al doilea de către legio V Macedonica, ocupând o suprafaţă de aproape 25 de ha pe platoul denumit azi „Dealul Cetăţii”. În jurul castrului se dezvoltă una din cele mai importante aşezări civile din Dacia.
2. Gilău (com. Gilău) – castru auxiliar ocupat din prima jumătate a secolului al doilea de o trupă de cavalerie de 500 de soldaţi, originari din Africa, ala Siliana. Este una din cele mai importante fortificaţii din zona graniţei romane a Daciei Porolissensis, prin bogăţia materialului arheologic descoperit. Aici a fost identificată printre altele cea mai veche urmă de atestare a creştinilor pe teritoriul României.
3. Bologa (com. Poieni) – castru auxiliar ocupat consecutiv de două trupe de infanterie, una venită din zona M-ţilor Alpi, iar cealaltă din Spania de azi. Este una din cele mai importante fortificaţii de unde porneşte graniţa romană de nord-vest. Aceasta se află pe culmile din zona satului Poieni, pe o linie formată din turnuri de semnalizare care duce înspre Buciumi, Porolissum şi alte localităţi de pe graniţa de nord.
4. Hodişu (com. Poieni) – fortificaţie de mai mici dimensiuni, care proteja turnurile romane de pe graniţa de vest, în apropiere de Bologa.
5. Negreni (com. Negreni) – fortificaţie de mai mici dimensiuni, care supraveghea valea Crişului Repede, situată în faţa turnurilor de pe graniţa de vest, de asemenea în apropiere de Bologa.
6. Gherla – castru auxiliar ocupat de o trupă de cavalerie, parţial distrus de Combinatul de prelucrare a lemnului din Gherla. Aşezarea civilă care s-a dezvoltat în jurul castrului se mai păstrează parţial.
7. Căşeiu (com. Căşeiu) – castru auxiliar construit şi ocupat de trupe de infanterie cu detaşamente de cavalerie venite din Anglia de azi. Face parte din sistemul de limes de nord. Este una din cele mai importante fortificaţii ale Daciei, cu o aşezare civilă aferentă şi o aşa-numită staţie de beneficiari, una din foarte puţinele atestate în Imperiul Roman.
Diana Gabor
