Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) obișnuiește să verifice trecutul oamenilor care candidează pentru diferite funcții publice, pentru a depista dacă nu cumva aceștia au fost cadre ori colaboratori ai Securității comuniste. În fiecare an, CNSAS prezintă raportul de activitate al instituției. Ca în orice raport, în documentele publice sunt prezentate acțiunile, cheltuielile și achizițiile publice făcute de CNSAS pe anii trecuți. Totodată, în aceste rapoarte se mai află liste nominale ce cuprind nume cărora instituția statului le-a propus instanței stabilirea calității de colaborator sau lucrător al Securității. Ziarul ”Gazeta de Cluj” vă prezintă în lista completă a clujenilor care au trecut prin curtea Securităţii.

Elitele colaboraționiste cu Securitatea

De acuzații că ar fi colaborat cu Securitatea nu au scăpat nici profesorii universitari, care dețin funcții înalte și astăzi. Un exemplu este cel al lui Nicolae Man, în prezent având funcția de director departament la Universitatea de Artă și Design Cluj. De asemenea, Liviu Vasile Preda a fost Prodecan al Facultății de Psihologie și Științe ale Educației din cadrul UBB Cluj-Napoca, în prezent fiind profesor universitar al Departamentului de Psihopedagogie Specială din cadrul aceleiași instituții, deținând totodată și titlul de ”Profesor Emerit”.

Și fostul șef al Direcției Agricole Cluj, Grigore Onaciu a fost declarat de către instanță colaborator al Securității. În prezent, acesta este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară.

Pe lista CNSAS, identificat ca și colaborator al Securității se află și Călin Radu Solovăstru. Acesta a intrat în vizorul Consiliului pe vremea când era rector al Universității de Artă și Design Cluj-Napoca. În prezent, Solovăstru este profesor universitar și prorector cercetare științifică și artistică în cadrul aceleași instituții.

Un alt colaborator al Securității este Sorin Mitu care în prezent este directorul Departamentului de Istorie modernă, Arhivistică și Etnologie din cadrul Facultății de Istorie și Filozofie UBB Cluj-Napoca.

Și preoții ”ciripesc” câteodată

Și preoții ortodocși turnau la Securitate. Printre aceștia se numără Alexandru Moraru, care are parohie în centrul Clujului, la Biserica Schimbarea la față de pe Bulevardul Eroilor. Acesta a fost membru în Consiliul de administraţie al postului de radio „Renaşterea” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, şef de catedră, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeş Bolyai”, Preşedinte al Fundaţiei Culturale „Ioan Lupaş şi Alexandru Lăpedatu Cluj”. El face parte și dintre norocoșii beneficiari ai unei ”burse” sponsorizate de fosta Securitate, astfel că, înainte de 1989, el a studiat la Oxford. În 2011, preotul Moraru a fost deconspirat că făcea parte din tagma turnătorilor la Securitate, însă, la scurt timp de la publicarea deciziei care atesta calitatea de colaborator, ca între colegi, Patriarhul Daniel i-a conferit Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie acordată de Biserica Ortodoxă Română, pentru „importanta contribuţie la viaţa Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania”. Potrivit unui articol publicat în evz.ro, colaborarea cu ofiţerii de securitate a început în 1973, când Alexandru Moraru (pe atunci Găină, Moraru fiind numele de familie al soţiei, pe care l-a preluat la căsătorie) era un tânăr absolvent al Institutului Teologic de la Sibiu ce s-a angajat ca pedagog la Seminarul de la Curtea de Argeş. Securiştii au considerat că le poate da informaţii despre „numărul mare de turişti şi delegaţii culturale” care vizitează mănăstirea şi despre „foşti condamnaţi contrarevoluţionari” cu care acesta intra în contact.

În prezent, Alexandru Moraru este profesor dr. universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul UBB Cluj și totodată membru în Biroul Consiliului Profesoral, membru în Consiliul Facultății și membru în Biroul Consiliului de Catedră.

Un alt preot colaborator al Securității este Ioan Vasile Leb, care în prezent este profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Preotul Leb a fost recrutat în perioada liceului, iar relația s-a păstrat și ulterior. În perioada în care turna la securitate, Leb ținea predici și la Radio Europa Liberă.

De la Securitate la Psihiatrie

Și în cazul lui Mihai Traian Neamțu, instanța a stabilit că a fost colaborator al securității. Acesta a fost președintele Asociației foștilor deținuți politici din România (AFDPR), filiala Cluj. CNSAS a arătat în instanță că Mihai Traian Neamțu a fost condamnat la închisoare pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale, acesta fiind de fapt unul dintre semnatarii unei scrisori dușmănoase adresate Partidului Muncitoresc Român precum și lui Gheorghiu Dej. Încă din perioada detenției, ofițerii Serviciului 3 din cadrul Direcției Regionale Cluj au luat legătura cu Neamțu, care, în urma discuțiilor purtate, a fost de acord să sprijine în mod voluntar organele de securitate sub numele conspirativ de ”Musoara/Musora Ioan”, urmând să fie folosit în mediul foștilor condamnați politic. În acest sens, la data de 10.06.1964, a dat o declarație olografă. La data la care a fost pus în libertate, 31.07.1964, avea deja deschis dosarul de rețea nr. R 189283

În 1970, după absolvirea Facultății de Medicină Cluj, este repartizat în comuna Sintereag, motiv pentru care Inspectoratul Județean Bistrița-Năsăud solicită Securității Cluj trimiterea dosarului personal al lui Neamțu, apreciind că este util în munca informativă. Este preluat sub un nou nume conspirativ, anume ”Moraru Eugen” și folosit până în 1974 când revine la Cluj-Napoca la un curs de specializare. Astfel, la data de 27.11.1974 Serviciul I din cadrul IJS Cluj îl preia în legătură pe Neamțu, inițial pentru a fi folosit în dosarul deschis asupra numitului M.J., ulterior pentru cunoașterea activității unor persoane aflate în baza de lucru. Va rămâne ca sursă a acestei structuri a fostei Securități până în 1988.

În prezent, Mihai Traian Neamțu este medic psihiatru, având un cabinet particular. Până în 2015, acesta a lucrat și la Spitalul Clinic Județean Cluj, însă a fost dat afară:  ”Traian Neamțu, medic psihiatru și fost deținut politic a fost dat afară de la Spitalul Clinic Județean Cluj”, aflăm din presa locală.

Doi magistrați clujeni, dovediți de CNSAS că au colaborat cu Securitatea

Pe lista CNSAS se află mai mulți magistrați, însă doar unul era din Cluj, respectiv Lucian Cristea, fost judecător la Curtea de Apel Cluj. După ce a primit sentința de colaborator al Securității, acesta s-a pensionat, dar a trecut în avocatură, unde activează și în prezent.

”Pârâtul a fost recrutat în martie 1982 în calitate de colaborator, având numele conspirativ ”Puiu”, în vederea supravegherii informative a Colegiului de Avocați din Cluj, semnând chiar un angajament olograf cu acest nume. Din notele date de pârât rezultă că a reținut și furnizat informații ofițerului de legătură asupra unor aspecte relevate de către unele persoane cu privire la manifestări și atitudini contrare regimului de partid și statului, care și-au exprimat convingeri de a părăsi țara și a pleca în străinătate; care au denigrat aspectele de îngrădire a informațiilor din partea instituțiilor comuniste; a relatat aspecte exprimate verbal de colegi privind situația politică din țară și din alte țări comuniste, care minimalizau instituția țării noastre, relatau emisiuni ascultate la posturi străine de radio, cum ar fi de pildă Vocea Americii și Europa Liberă. (…) În calitatea sa a declarat și a semnalat aspecte ce contraveneau regulilor impuse de regimul comunist, furnizând informații privind elemente dușmănoase la adresa regimului. (…) Pârâtul a depus întâmpinare prin care a arătat că după ce a intrat la Facultatea de Drept din Cluj Napoca a fost repartizat să efectueze stagiul militar de 9 luni în Cluj, iar la terminarea stagiului a dobândit calitatea de sergent, în această calitate fiindu-i solicitate deseori serviciile asupra unor cazuri de corupție din România, iar, la vremea respectivă, a procedat în consecință, fiind ofițer de securitate în rezervă, însă această activitate este specifică gradului militar dobândit”, se arată în motivarea hotărârii.

Fostul procurorturdean Dan Grigore Dragoste (nume conspirativ: Gelu) a fost declarat colaborator al Securității de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2015, magistrații ÎCCJ l-au condamnat definitiv pe fostul procuror al Parchetului Judecătoriei Turda la o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, producerea clandestină de produse accizabile, marcare cu timbre false și fals sub semnătură privată.

Și cu investitorii, și cu securiștii

Unul dintre foștii cei mai înalți funcționari publici din Ministerul de Finanțe, clujeanul Andrei Ioan Haas a colaborat înainte de 1989 cu Securitatea, potrivit unei hotărâri a instanței din februarie 2012. Andrei Haas a ocupat una din cele mai înalte demnități din Ministerul de Finanțe, și anume director la Direcția Mari Contribuabili din cadrul ANAF. Presa locală scrie că ascensiunea lui Haas a fost strict legată de evoluția politică a lui Emil Boc. Haas era director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP) Cluj, iar pe lângă această poziție, Haas a ocupat o serie de poziții publice ca și reprezentant al Consiliului Local Cluj-Napoca, în asocierea pentru construirea Cartierului Tineretului, o afacere care nu a avut succes. În prezent, Andrei Haas este consultant fiscal și administrează firma HCA Consulting SRL.

Lista Securității locale

La începutul lunii noiembrie 2011, Ioan Sallai a primit de la Curtea de Apel București verdictul de ”colaborator al Securității”. Tot același verdict a fost dat și de Înalta Curte de Casație și Justiție în martie 2013. Ioan Sallai este primar în comuna Sic 1996 și încă ocupă aceeași funcție.

Sallai a fost recrutat de Securitate în 1984, şi a trebuit să raporteze despre ”problema naţionaliştilor maghiari”. Potrivit documentelor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), Sallai s-a ocupat de ”supravegherea persoanelor cu antecedente penale şi politice şi documentarea activităţii unor persoane naţionaliste maghiare din comună şi a activităţilor desfăşurate de turiştii străini care frecventează des comuna Sic, în special cei din Republica Populară Ungaria”.

Cazul edilului din Sic nu este singular. În aceeași perioadă electorală, ca urmare a depunerii candidaturii, CNSAS  a înregistrat la Tribunalul București o acțiune în constatare privind colaborarea cu Securitatea a fostului primar al comunei Mociu, Marton Horvath. Acesta a fost declarat oficial colaborator al Securității prin sentință definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit arhivelor, Horvath a semnat un angajament şi a dat note sub numele conspirativ de Chezan Dorel. O notă invocată de CNSAS în dosarul de constatare a calităţii de colaborator este cea semnată în 21 ianuarie 1985, în care Horvath, zis Chezan, a relatat o “ieşire duşmănoasă” a unui consătean în birtul satului. Acesta ar fi “cântat cântece vechi maghiare” şi ar fi adus injurii “comuniştilor din România”.

Acuzaţi de CNSAS că ar fi colaborat cu Securitatea în timpul regimului comunist sunt și Viorel Moldovan, fost consilier local din comuna Cătina și viceprimarul din Pănticeu, Ioan Vlaic. Pentru cel din urmă, instanța a hotărât că a fost colaborator al Securității, însă în cazul lui Viorel Moldovan nu figurează nicio mențiune despre parcursul procesului în care a fost implicat. În prezent, Viorel Moldovan este viceprimarul comunei Cătina.

Unul alt turnător la Securitate deconspirat de CNSAS este Andrei Attila Barta, fost membru C.L. la Mănăstireni. Potrivit notelor date de Barta, la ”modă” erau turnătoriile date împotriva Martorilor lui Iehova. Așa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. 01/1/3399  din 03.11.2009, pârâtul a fost recrutat la data de 18.12.1984, pentru supravegherea informativă din cadrul  C.A.P. Mănăstireni. A semnat angajament, preluând numele conspirativ de colaborator „DINU”. Ceea ce l-a recomandat  pe pârât ca fiind pretabil la recrutare, a fost faptul ca era „membru al grupei de sprijin a organului local de miliție, în care calitate și-a adus un aport substanțial la prevenirea și descoperirea  unor fapte antisociale. A dat dovadă de fermitate și vigilență, combativitate revoluționară față de cei care au fost pretabili ori au comis astfel de fapte. Susnumitul a furnizat până în prezent date de interes  pentru organele noastre, date ce au fost verificate și exploatate în luarea unor măsuri preventive”, arată referatul securistului.

Și în cazul fostului primar al Floreștiului, Gligor Gherman, instanța a atestat calitatea de colaborator al Securității. Potrivit documentelor, Gherman a avut numele conspirative de ”Cuc” și, ulterior, ”Flacăra”. Potrivit acelorași documente, Gherman avea ca loc de întâlnire unul dintre birourile UBB și pentru că a turnat la greu, Securitatea l-a recompensat cu 900 de lei.

Un alt proces câștigat de CNSAS este cel împotriva lui Ioan Burciu, fost membru al Consiliului Local Viișoara. Acesta a fost recrutat la data de 22.03.1985, ”pentru supravegherea informativă a unor elemente aflate în atenția noastră pe raza localității Viișoara”, arată notele de la Securitate. A semnat angajamentul, având numele conspirativ de colaborator ”Someș”.

Un alt fost consilier local declarat colaborator al Securității este Ionel Cobârzan din Măguri Rătăcău. Ionel Cobârzan a fost și președintele PSD Măguri Rătăcău, funcție din care s-a retras în februarie 2016.

Pe lista ”rușinii” se află și Ilea Ardeșean, fost consilier local din Rîșca care a pierdut procesul cu CNSAS. Cu toate acestea, Ilea încă este  membru în Consiliul Local din comuna Râșca, potrivit declarației de avere ce poate fi găsită pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

Un alt colaborator al Securității a fost și Eugen Jecan. Până în 2011, acesta a fost membru în cadrul Consiliului Local din Dej și a făcut parte din Comisia de Învățământ – Cultură. De fapt, el a funcționat și înainte de 1989 în comisia de Învățământ, doar că în cadrul Securității clujene, unde a fost racolat ca informator ca să își toarne colegii de facultate și de muncă.

A fost recrutat de către lnspectoratul Județean de Securitate Cluj, pentru încadrarea informativă a unui coleg de facultate, iar ulterior, în anul  1984, a fost reactivat ca informator de către Securitatea Municipiul Dej pe linia problemei ”Învățământ”. În perioada 1985 – 1986, Jecan a fost reînregistrat în  calitate de colaborator de către lnspectoratul de Securitate al Municipiului Sibiu, după care, în anul 1987, a revenit la Dej și a fost reînregistrat în evidențele Securității Municipiului Dej. A semnat angajamentul, având numele conspirative de colaborator ”SPIC7”, ”SPIK” și ”MIRCEA”.

Tot pe lista ”neagră” a CNSAS se află și Călin Ioan Otvoș care deține și în prezent funcția de consilier local PNL în Baciu. Potrivit sentinței civile publicată în 18 ianuarie 2011, Otvos „a fost recrutat de către Inspectoratul de Securitate Cluj, la data de 04.12.1977, sub numele conspirativ <MARIN> pentru încadrarea informativă a colegilor săi de la Grupul școlar al Ministerului Industriei Ușoare. La aceeași dată a semnat angajament olograf.” Cu alte cuvinte, Otvos semnala organelor de securitate orice comentariu sau gest efectuat împotriva sistemului.

Cu toate că instanța a decis că Vasile Labor este colaborator al Securității, acesta este și în prezent consilier local la Chiuiești din partea PSD. Tot consilieri locali  încă în funcție, aflați pe lista ”neagră” a CNSAS sunt Ștefan Bakos (UDMR) din CL Chinteni și Laszlo Balazs din Săvădisla care a pierdut irevocabil procesul cu CNSAS.

Alți foști consilieri locali deconspirați de CNSAS ca fiind colaboratori ai securității sunt: Alexandru Kovacs din Ungurași, Florin Cornel Moldovan din Negreni, Simon Zolti din Tritenii de Jos, Vasile Nelu Roba din Măguri Rătăcu, Pascu Vomir din Ciurila, Ioan Boroș (fost candidat la Consiliul local Săvădisla), Iacob Câmpean din Cojocna, Mihai Trif din Jichișu de Jos. Nici fostul candidat  PER la Primăria Cluj-Napoca, Elemer Antal nu a fost lipsit de CNSAS.

La nivel județean, Teofil Pop fost membru PD-L și fost consilier județean a fost trimis și el în instanță de către CNSAS. Și în privința fostului consilier județean, Dorel Matiș, instanța a stabilit că acesta a fost colaborator al Securității. Pe această listă se regăsește și Axente Husar, fost consilier județean din partea PP-DD și fost șef la Pază și Protecție Cluj. Aceste este posesorul unei sentinţe definitive din partea ÎCCJ care admite faptul că Axente Husar a făcut poliţie politică. În 2016, acesta a demisionat din funcțiile pe care le deținea la CJ Cluj.

Pe lista CNSAS se află și Ioan Claudiu Cărpineanu, fost inspector șef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj.

Procese pierdute de CNSAS

În vizorul CNSAS s-a aflat și Bogdan Manole Decebal, fostul președinte PC Cluj. Verificările în cazul acestuia au fost începute după ce Decebal și-a depus candidatura la funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj. CNSAS a arătat la Tribunalul București că în perioada când era barman-ospătar la restaurantul-complex Cetate din Alba Iulia, liderul PC a fost recrutat de către ofițerii Securității. Astfel, pe 23 iunie 1988, Decebal Manole Bogdan a semnat un angajament, primind  numele conspirativ „DOINARU”. Acesta a transmis organelor fostei Direcții a Securității Statului note informative despre legăturile localnicilor din Alba și ale angajaților complexului Cetate cu turiștii străini, precum și atitudinea „nepotrivită” a unor colegi. În momentul în care era contactat de ofițerii de securitate, sursa Decebal Manole Bogdan se lăuda în fața acestora că este un vechi colaborator al Securității încă de pe vremea când era elev la Liceul Industrial nr. 4 Alba Iulia și apoi în timpul stagiului militar (1986-1988, UM 01750 și UM 01625 Aiud). Cu toate acestea, procesul a fost pierdut irevocabil de CNSAS.

Pe lista colaboratorilor ai Securității  s-a aflat și Florin Radu Borza, fost consilier județean PDL. Clujeanul a câștigat procesul cu CNSAS, însă, din păcate, în anul 2013 Radu Borza a decedat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here