Deşi Banca Naţională a României a dat liber la credite, sistemul de împrumuturi din România nu s-a „dezgheţat” din cauza crizei. Populaţia nu mai are sustenabilitatea luării unui împrumut, chiar dacă ratele pentru credite ar scădea spre zero, oamenii nu ar avea de unde să returneze baniiluaţi de la bănci. O soluţie în contextul crizei economice actuale ar fi ca oamenii să îşi depună economiile la bănci, iar astfel instituţiile financiare vor putea oferi mai uşor bani populaţiei

Banca Naţională a României (BNR) a uşurat săptămânile trecute procesul de creditare pentru împrumuturile în euro şi a pus la dispoziţia băncilor posibilitatea de a oferi credite în valoare totală de 800 de milioane de euro. În schimb, piaţa creditelor de consum este în stagnare. „Nu cred că se simt efectele uşurării creditării făcute de către Banca Naţională a României şi acestea nu depind doar de sistemul de împrumuturi practicate de către reprezentanţii BNR”, a explicat Liviu Voinea, analist economic. Piaţa muncii din România influenţează într-un mod considerabil sistemul de creditare din România, iar fiecare om care doreşte să ia un credit nu mai are în momentul de faţă siguranţa slujbei pentru a-şi plăti datoriile. „Numărul de credite este direct condiţionată de capacitate de returnare a banilor, iar oamenii, în condiţiile crizei, nu mai au siguranţa propriului serviciu. Dacă omul nu este sigur de locul său de muncă nu va mai accesa un credit”, a susţinut Voinea. Analistul economic a enunţat că oamenii au conştientizat ce înseamnă să fi datornic şi nu accesează credite în condiţiile în care nu au posibilitatea să îl plătească. Astfel, Voinea a explicat că volumul creditelor nu ar trebui să crească nici in cazul în care dobânda la împrumuturi ar fi aproape de zero. „ Poate ca dobânda pentru împrumuturile bancare să fie oricât, că tot acest lucru nu va influenţa volumul creditelor acordate populaţiei. Chiar dacă dobânda practicată de către instituţiile financiare ar fi aproape de zero, oamenii ar accesa credite pentru că nu au capacitatea de returnare a acestora”, a declarat Voinea.

Volumul creditelor, în scădere

Analistul economic a susţinut că nu se va înregistra un volum în creştere a creditelor cu 60% cum am avut în precedenţii ani. „În anii precedenţi volumul creditelor a crescut cu până la 60 de procente la fiecare 12 luni, însă nu trebuie să ne aşteptăm la o explozie a creditării, pentru că ne aflăm într-o perioadă de criză. Când dobânzile erau mari, oamenii tot au apelat la împrumuturi pentru că aveau  susţinere financiară de la locul de muncă, însă, acum, nu mai exista aceiaşi siguranţă a propriului serviciu”, a explicat Liviu Voinea. În România nu este important numărul de credite acordate de către instituţiile financiare, ci mai degrabă volumul lor. „Este irelevantă numărul de credite acordate şi este mult mai important câţi bani au fost împrumutaţi de către bănci”, a declarat Voinea

Credite pentru susţinerea investiţiilor

Analistul economic consideră că în momentul de faţă băncile trebuie să se reprofileze către creditele de investiţii, în detrimentul creditelor de consum. „În perioada crizei, băncile trebuie să susţină economia prin acordarea de credite firmelor pentru investiţii. Dacă instituţiile financiare acordă împrumuturi pentru populaţie, acest lucru nu va uşura criza ci doar o va prelungi cu câteva luni”, a anunţat analistul. Voinea explică importanţa creditelor pentru investiţie prin faptul că acestea creează locuri de muncă şi că acest lucru este singurul mod în care se puoate trece peste perioada crizei. „Oamenii trebuie să înţeleagă că nevoia lor de credite va avea un efect negativ pe termen lung. Ei trebuie să înţeleagă că este mai important ca numărul investiţiilor să crească, prin intermediul lor creându-se locurile de muncă pentru a ajuta populaţia”, a explicat Voinea.

Nivel de trai în scădere

Analistul economic susţine că România va simţi în următoarea perioadă o scădere a nivelului de trai în funcţie de scăderea numărului creditelor. „Noi am avut până în momentul de faţă un fals nivel de trai ridicat din cauza numărului mare de credite. Scădere numărului împrumuturilor ne va aduce cu picioarele pe pământ”, a declarat Voinea. Accesul populaţiei la credite a indus populaţia în eroare în ceea ce priveşte starea economiei. „Dacă românul a avut până în prezent o sumă mare de bani în mână datorită unui credit contractat aceea idee a creat o iluzie populaţiei. Împrumutul de la banca nu creează un avantaj material decât temporar care face doar ca un om să se îndatoreaze şi să trebuiască să plătească o sumă mai mare după o perioada”, a anunţat Voinea.

Economia aşteaptă depozite

Economia României se bazează în acest moment pe banii străinilor care şi-au depus economiile la noi în ţară, datorită ratei mari a dobânzii de la noi din ţară. „O soluţie care ar trebui adoptată de români ar fi să îşi depună bani în bancă. În momentul de faţă sunt foarte mulţi străini care susţin economia României prin depozitele pe care le deţin la noi în ţară. Ar trebui să înlocuim economia nerezidenţilor cu economia rezidenţilor”, a explicat Liviu Voinea. În condiţiile economie din România, dacă dobânda pentru credite va scădea atunci simultan cu aceasta se prevede şi o ameliorare a ratei dobânzii la depozite. „Ar fi normal ca dobânda la depozite să scadă simultan cu cea a creditelor, iar atunci străinii îşi vor retrage banii din România”, a declarat Voinea. Cea mai bună decizie pe care instituţiile financiare din România o pot adopta în contextul crizei economice este să stimuleze populaţia să îşi depună banii la bancă. „Alegerea cea mai bună pe care o pot lua băncile în contextul crizei economice actuale în care se află România ar fi să îi facă pe oameni să îşi ţină economiile la ele. În acest caz acestea să aibă bani să îi acorde prin intermediul împrumutului şi astfel ar fi cel mai firesc mod în care creditarea ar putea continua la un nivel normal”,a declarat Voinea. Banca Naţională a României a hotărât la sfârşitul lunii martie păstrarea ratei de politică monetară la 10%, însă a exclus pasivele în valută cu scadenţele reziduale de peste doi ani în calculul rezervei. În plus, tot atunci, banca centrală arăta că va monitoriza atent evoluţiile interne şi ale mediului economic global astfel încât, să asigure obiectivelor de realizare şi menţinere a stabilităţilor preţurilor pe termen mediu şi de stabilitate financiară. Băncile comerciale sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii (RMO) la banca centrală reprezentând 40% din pasivele în valută şi 18% din cele în lei. Astfel, cu această schimbare efectuată de BNR la începutul lunii, BNR a oferit posibilitatea băncilor să acorde credite în valoare totală de 800 milioane de euro.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.