Lucrările ISI, absente în UBB

Cercetare. Un cuvânt care se rostește din ce în ce mai mult în mediul universitar din Cluj-Napoca. Universitatea Babeș-Bolyai ar fi trebuit să fie cea mai bună universitate de cercetare din țară, însă când i-am luat la puricat pe profesorii UBB am observat că nu au lucrări ISI. Deși un cercetător din trei are astfel de lucrări, la UBB sunt vreo câțiva care scriu doar. Vă prezentăm încă o dovadă că singura calitate pe care se poate progresa în UBB este nepotismul.

Radu Ardevan este conferenţiar la Facultatea de Istorie în cadrul Catedrei de Istorie Antică şi Arheologie. La capitolul articole ştiinţifice publicate în reviste indexate ISI, dar şi la articolele ştiinţifice publicate în ISI proceedings acesta nu se poate lăuda cu nicio lucrare publicată în perioada 2005-2009. Acesta are doar trei lucrări publicate după standardul BDI din lista CNCSIS.

Eternele lucrări ale lui Marga

Rectorul Andrei Marga are doar trei articole ISI publicate timp de patru ani, iar două dintre ele sunt pe aceeaşi temă. Astfel, unul dintre articole este intitulat Europa lui Joseph Ratziger, cel asemănător, Metodologiile lui Joseph Ratziger, iar cel de-al treilea, Democraţiile ca formă de viaţă. De asemenea, magnificul nu a fost membru în comitetul niciunei reviste internaţionale ISI.

Nici cel care i-a adus pe securişti înapoi în UBB, dar şi pe urmăriţii penali, Adrian Ivan, nu are niciun articol ISI. Adrian Ivan este profesor în cadrul Facultăţii de Istorie, catedra de istorie contemporană şi Relaţii Internaţionale. Pe lângă nici un articol în revistele indexate ISI, acesta nu are nici măcar un articol publicat în ISI proceedings. Când vorbim de brevete internaţionale sau naţionale Ivan are un mare gol în cadrul CV-ului său. De redacţii ISI nici nu putem vorbi pentru că profesorul nu a călcat într-o astfel de zonă crepusculară pentru dumnealui.
Nici profesorul Traian Rotariu din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Catedrei de Sociologie nu are nici un articol în reviste indexate ISI sau în ISI proceedings. Nici la capitolul brevete internaţionle sau naţionale, Rotariu nu are nimic scris în lista competiţiei sale pentru excelenţă.
Mitu Sorin este profesor universitar la Facultatea de Istorie şi Filozofie la categoria Istoria Modernă. El nu are nici un articol în reviste indexate ISI sau ISI proceedings. Mitu are brevete internaţionale şi naţionale „imaginare”, deoarece pe CV-ul său nu apare niciunul de acest gen.

Negociatorul şef al României cu Uniunea Europeană, Vasile Puşcaş, este profesor la Facultatea de Istrie la catedra de istorie contemporană şi relaţii internaţionale. Acesta are doar două articole publicate, unul în reviste indexate ISI, „Le developpement et le Modirnisation de l’Universite de Cluj”,(n.r. în colaborare cu Macela Sălăgean) dar şi unul în ISI proceedings, „EU Accesation Negociations: The Case of Romania.” În schimb, articolele ştiinţifice din lista BDI conform CNCSIS lipsesc din CV-ul negociatorului şef al UBB.  
Un alt conferenţiar doctor care nu are niciun articol ISI este Badiu Izabella din cadrul Facultăţii de Litere, departamentul de Limbi Moderne Aplicate. Aceasta nu are nici articole publicate în revistele certificate ISI, dar nici în ISI proceedings. La capitolul brevete internaţionale sau naţionale Badiu Izabela nu are nimic cu  ce s-ar putea lăuda.

Șeful de la Drept, nerecunoscut ISI
Unul dintre şefii de la Drept, Liviu Pop, nu este nici el pe lista celor care pot fi mândri cu articole indexate ISI. El este professor universitar la Facultatea de Drept, catedra de drept privat şi este specializat în domeniul ştiinţific “ştiinţe juridice.” Specializarea sa nu este însă recunoscută pe plan internaţional prin intermediul articolelor în reviste indexate ISI sau în ISI proceedings. Liviu Pop nu deţine niciun brevet naţional sau internaţional, dar nici nu este editor de volume publicate în edituri naţionale sau internaţionale. Acesta nu este nici membru în colectivul redacţional ISI.

Agachi e în top
Paul Şerban Agachi are 22 de articole în reviste indexate ISI şi încă 22 de articole în ISI proceedings. Acesta are două brevete internaţionale, unul alături de Reka Barabaş şi Alexandru Pop intitulat “Compoziţii fumigicide pe baza de săruri de zinc, mangan şi fier şi încă unul alături de aceeaşi oameni intitulat “Procedeu şi instanaţia de dezarseniere a soluţiilor de carburant de potasiu provenite din liniile Uhde de fabricare a amoniacului.” Acesta nu a fost membru în colectivele redacţionale ale revistelor ISI, dar nici în revistele BDI.
Dumitru Matiş, candidatul la funcţia de rector din cadrul UBB, are doar două articole ISI publicate: “Demography- Economics. Congruence and Direction” şi “Traditional versus modern approach in teaching accounting”, alături de Răzvan Mustaţă şi Carmen Giorgiana Bonaci. La capitolul brevete naţionale sau internaţionale, Matiş a scris “nu este cazul.” Nici la citări la capitolul ISI nu are nimic trecut în cadrul CV-ului său.Matiş este decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor(FSEGA).
Profesorul universitar la Facultatea de Teatru şi Televiziune, Ionel Mircea Vartic, nu are niciun articol în reviste indexate ISI, dar nici în ISI proceedings. Nici la celălalt capitol de articole nu stă tare bine, având doar un singur articol în standardul BDI de pe lista CNCSIS “Teatrul privat al lui Cioran.” La capitolul brevete internaţionale şi naţionale, profesorul de teatru a trecut un brevet acordat de Uniunea Scriitorilor din România.
Sanda Tomescu Baciu este professor doctor la Facultatea de Litere, catedra de limbi şi literatură scandinave. În ceea ce priveşte articolele ISI, aceasta nu are niciun singur articol. Aceasta are trei articole publicate în standardele BDI de pe lista CNCSIS.

Câteva pagini pentru trei lucrări ISI

Delia Cristina Balabaș din cadrul Facultății de Științe Politice, Administative și ale Comunicării are patru colaborări la articole publicate ISI. Cele publicate în reviste indexate ISI sunt ”Romanian Media coverages of Bioethics. The issue of od Stem Cells in Journal of Study of Religions and Ideologies”(n.r. publicat alături de Iancu Ioana la paginile 24-37), ”The role of PR in the public sector. Case study on Professionalization of PR at the local level in Romania”(n.r. la paginile 22-38 în articolul scris alături de Iancu Ioana) și ”Religion and Political Communication during Elections in Romania(n.r. de asemenea alături de Iancu Ioana pentru paginile 151-167). Singurul articol aflat în process peer-review este ”Twenty years after: The role perception of European Journalists. A Qualitive Analysis”, lucrare scrisă alături de Michael Meyen.Pe partea de ISI proceedings se pare că Delia Balaban nu a mai găsit pe nimeni căruia să i se alăture pentru a scrie câteva pagini pentru un articol ISI. La capitolul brevete internaționale și naționale, dar și la realizări artistice internaționale și naționale, profesorul nu are nicio realizare. Delia Balaban nu a fost membru în comitetul de redacție la revistele ISI.
Nicoară Toader este professor la Facultatea de Istorie și Filosofie, catedra de Istorie Modernă.  La capitolul lucrări publicate în revistele internaționale ISI sau în ISI proceedings Nicoară nu are nici măcar o singură lucrare. Brevetele naționale, internaționale și realizările artistice naționale și internaționale sunt cele care lipsesc cu desăvârșire din cartea excelenței ai profesorului de la istorie. Desigur că Sorin Mitu a dat certificatul privind datele prezentate, deoarece cei doi sunt colegi și la lipsa articolelor de cercetare recunoscute internațional.
Prorectorul cu două articole
Nicolae Bocșan este profesor universitar la Facultatea de Istorie și Filozofie, catedra de Istorie Modernă și prorecotr a Universității Babeș-Bolyai. Acesta are autor a două articole: ”Preliminaries doctrinaires de l`autodetermination des Roumains en 1918” și ”The recognition of Romanian`s Independence”(n.r. lucrare la care este co-autor, dar nu zice pe dosarul său individual cine este celălalt autor). Bocșan are un singur articol publicat în reviste indexate BDI din lista CNCSIS: ”Din trecutul relațiilor interconfesionale românești. Andrei Șaguna și Alexandru Sterca Șuluțiu.” La capitolul brevete naționale și internaționale, acestea lipsesc cu desăvârșire din CV-ul lui Bocșan. Bocșan este membru în colectivul de redacție a Transylvanian Review.
Ladislau Gyemant este profesor la Facultatea de Studii Europene, catedra de studii europene. El are doar un singur articol ISI, respectiv ”Les Juifs de Transylvanie a l epoque du dualisme.” Acesta nu deține brevete naționale sau internaționale. El este membru în comitetul de redacție al revistei Journal for the Study of Religions and Ideologies.
Ilie Rad este profesor la Facultatea de Științe Politice, însă acest lucru nu îi conferă mai mult decât un articol ISI. Articolul este intitulat ”Journalism Studies at Babes-Bolyai University” si a aparut în Transylvanian Review. Articolul este singurul apărut în ultimii patru ani și are 9 pagini. Dacă facem o medie am putea ușor să ne dăm seama că Ilie Rad scrie în medie 2 pagini ISI pe an. Calitatea articolui său se vede și din numărul imens de citări ISI, respectiv nicio citare. Pentru un profesor la jurnalism, unde el predă să scrie, capacitățile sale de scriere sunt destul de reduse în concordanță cu media națională și chiar europeană a cadrelor didactice.  
Asociaţia Ad Astra a Oamenilor de Ştiinţă a publicat clasamentul pe domeniile academice şi de cercetare din universităţile româneşti care reflectă activităţile ştiinţifice din anul 2010. Universitatea „Babeş-Bolyai” a avut cele mai multe lucrări indexate ISI şi a fost citată mai des decât orice altă universitate din România. Gazeta de Cluj vă prezintă domeniile în care se face cercetare în mediul academic din Cluj-Napoca şi rezultatele palpabile ale acestei activităţi.
Asociaţia Ad Astra a Oamenilor de Ştiinţă a publicat clasamentul pe domeniile academice şi de cercetare din universităţile româneşti care reflectă activităţile ştiinţifice din anul 2010. Primul clasament Ad Astra a fost publicat în anul 2005, unul dintre autori fiind profesorul Daniel David de la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Acesta descrie pe blogul personal metodologia după care este elaborat acest clasament. În 2005,  outputul ştiinţific, măsurat prin numărul articolelor Web of Science sau ISI, era împărţit la numărul angajaţilor dintr-o universitate pentru a calcula un indice de productivitate. Clasamentul a fost realizat pe baza acestei metodologii şi în 2006 şi 2007, dar în prezent s-au adus modificări substanţiale.
Universitatea “Babeş-Bolyai” (UBB) este pe locul 1 între universităţile româneşti ca performanţă academică, într-un clasament global realizat de cercetători de la METU (Middle East Technical University) din Ankara, informează Oradecluj.ro. Doar 11 universităţi din România au fost luate în calcul.
Clasificarea universităţilor poate fi consultată pe internet sub titulatura de URAP – University Ranking by Academic Performance, topul universităţilor după performanţa academică. Turcii au luat în considerare şase indicatori pentru a ierarhiza toate diversităţile din lume în funcţie de contribuţiile ştiinţifice recunoscute.
Primul dintre indicatori se referă la numărul de lucrări publicate în 2010 – un criteriu după care se măsoară cantitatea şi efervescenţa cercetării dintr-o universitate. Cel de-al doilea criteriu are în vedere numărul de citări indexate de ISI – un indicator care evaluează impactul publicaţiilor asupra altor cercetători. Aici, URAP a luat în considerare toate citările unor lucrări publicate sub egida universităţii clujene din 2006 până în 2010.
Cel de-al treilea criteriu măsoară continuitatea. La acest capitol, au fost analizate toate articolele, conferinţele şi cercetările evaluate ISI din 2006. Al patrulea şi al cincilea criteriu au luat în discuţie numărul de articole publicate în revistele de specialitate şi numărul citărilor după aceste articole. Criteriul şase a fost cel referitor la colaborările internaţionale, ca formă de “recunoaştere globală” a activităţii de cercetare în varii domenii.
Unul dintre 3 români scriu la ISI
Cercetarea ştiinţifică din România este premiantă la numărul de instituţii şi angajaţi în domeniu, însă nu trece clasa când vine vorba de rezultate. În România, se publică un singur articol cotat ISI la trei cercetători. E adevărat, finanţarea este mai mică comparativ cu alte ţări europene. Cu toate acestea, cercetătorii români nu se dovedesc foarte abili nici când vine vorba de atragerea fondurilor europene. Numărul participanţilor români la proiectele din Programul Cadru 7 finantat de Comisia Europeană reprezintă doar 1% din total.

România are 103 institute de cercetare şi aproximativ 30.864 de cercetători ştiinţifici. Dintre aceştia, 24.120 activează în sistemul public, din care 17.579 în universităţi şi 6.541 în sectorul guvernamental. Cu asemenea resurse umane şi instituţionale, cercetarea românească a fost aproape invizibilă  la nivel internaţional în 2009.

Potrivit Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, producţia în domeniu a României a fost în 2009 de aproximativ 10.000 de articole cotate ISI (Institute of Scientific Information). Asta înseamnă doar un articol la trei cercetători.

Producţia ştiinţifică a României nu a ieşit în evidenţă nici în anii anteriori. Deşi numărul articolelor apărute în publicaţii cotate ISI a crescut semnificativ în perioada 1996-2008 (de la 1.856 la la 6.304), comparativ cu alte ţări, România se clasează tot printre ultimele locuri. Astfel, într-un top privind numărul articolelor ISI publicate în perioada 1996-2008, România se clasează abia pe locul 41.  Ţara noastră este întrecută de Ungaria, Ucraina, Iran sau Egipt.

În 2008, potrivit unei statistici realizate de portalul SCImago Journal & Country Rank, cercetătorii români au publicat 6.304 de articole cotate ISI, în timp ce Ungaria (cu o populaţie de doar 10 milioane) a publicat 6.963 de articole, Cehia – 10.575, Polonia – 21.036, iar Spania – 51.780. Numărul articolelor publicate de cercetătorii români, în acel an, au clasat România pe locul 40.

Tiberiu Hrihorciuc

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here