Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează pe modelul “corb la corb, nu-şi scoate ochii”. Atunci când un magistrat este exclus din magistratură, el contestă rezultatul la ÎCCJ, iar colegii lui îl reprimesc în rândurile lor pentru a nu crea un precedent periculos. Gabriel Năsui, supranumit “judecătorul din jacuzzi”, a câştigat la ÎCCJ şi a fost reprimit în magistratură, iar colegul lui de la Turda, fostul preşedinte al Judecătoriei, Horia Ovidiu Tocan, a fost mutat disciplinar la… Cluj.
Se spune că din magistratură nu poţi ieşi decât cu o demisie, cu pensie sau, în cel mai rău caz, cu cătuşe. Indiferent de potlogăriile pe care le poate face un magistrat, el nu va fi exclus din sistem decât dacă este condamnat penal definitiv. Dacă judecă un proces în care are un interes direct, dacă tratează cu rea-intenţie sau cu neglijenţă gravă un dosar el va rămâne în magistratură pentru că magistraţii fac parte dintr-o castă ermetică.
Spre exemplu, judecătorul clujean Gabriel Năsui, după ce a judecat procesul unui prieten şi i-a dat câştig de cauză a fost exclus din magistratură de către Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătorul Năsui a contestat soluţia CSM la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, iar instanţa superioară a transformat excluderea lui Năsui într-o mutare disciplinară la Alba Iulia pentru 6 luni. după acest termen, Năsui se va întoarce la dosarele din Cluj şi va continua să facă să funcţioneze şi să alimenteze sistemul unei justiţii alienate. Pentru magistraţii de la Înalta Curte nu a contat decât un singur lucru: dacă excluderea din magistratură a judecătorului clujean ar fi fost menţinută s-ar fi creat un precedent periculos pentru tagma robelor şi chiar ei ar fi fost în pericolul prin care Năsui a trecut. Ei nu s-au uitat la mărul stricat din coş, nu a contat că “epidemia” poate contamina, important a fost ca toate merele să rămână împreună în acelaşi coş pentru că există situaţii în care cantitatea, şi nu calitatea, are un cuvânt şi vot important de exprimat.
“Înlocuieşte sancţiunea disciplinară constând în excluderea din magistratură, prevăzută de art. 100 lit. e din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cea a mutării disciplinare pe o perioadă de 6 luni la Curtea de Apel Alba – Iulia”, arată sentinţa ÎCCJ.
O dragoste oarbă ca justiţia
Un alt caz caragialesc este al fostului preşedinte al judecătoriei Turda, magistratul Ovidiu Tocan. În 20012, CSM l-a dat afară din magistratură pe preşedintele Judecătoriei Turda, Horia Ovidiu Tocan, pentru că în 14 procese pe care le-a judecat nu s-a recuzat, chiar dacă în cadrul cauzelor avocatul uneia dintre părţi era mama lui, Eugenia Tocan. Mai mult, magistratul Tocan era iubitul unei avocate din Turda, căreia îi judeca procesele, meditând cauzele ei în timpul programului şi, uneori, chiar după program. Şi acest magistrat a contestat excluderea din magistratură la Înalta Curte, iar magistraţii supremi observându-i aplombul şi tăria colegului lor în a judeca cauzele au transformat excluderea din magistratură într-o mutare disciplinară la Cluj Napoca. De asemenea, chiar dacă nu au fost excluşi din magistratură, alţi judecători clujeni au suferit sancţiuni, chiar dacă la un loc de muncă normal ei ar fi fost daţi afară din slujbă fără drept de apel.
Judecătorul clujean Rus Sergiu Leon a fost reprimit în rândurile purtătorilor de robă, după ce în 2008 el fusese exclus din magistratură pentru că se certase pe holurile Palatului de Justiţie Cluj cu iubita lui, o avocată. Şi acest magistrat a apelat la serviciile colegilor de la Înalta Curte. De asemenea, Consiliului Superior al Magistraturii a decis sancţionarea lui Iulian Păcurar, judecător în cadrul Tribunalului Comercial Cluj, cu diminuarea salariului cu 15% timp de trei luni, după ce lipsit de la serviciu timp de o săptămână fără a avea aprobare. “S-a mai reţinut faptul că domnul judecător Păcurar Iulian, în perioada decembrie 2010 – februarie 2012, a redactat cu întârziere hotărârile judecătoreşti ce-i reveneau spre motivare, înregistrând astfel un număr de 206 hotărâri neredactate”, se arată într-un comunicat de presă al CSM.
Lista “cumetriilor” din justiţia clujeană
Unul dintre “afinii” judecătoarei Maria Boer este avocat în cadrul Baroului Alba, Georgeta Dârjan, soţia judecătorului Traian Dârjan, este avocat în Bistriţa Năsăud. Lucia Idriceanu, sora judecătoarei Claudia Mirela, este avocat în cadrul Baroului Cluj. Nepoata judecătoarei Adina Lupea, avocatul Ioana Lupea pledează în cadrul instanţelor clujene. De asemenea şi judecătoarea Ioana Tripon are o rudă în cadrul Baroului Cluj. Soţul judecătoarei Nicoleta Bulieriş este avocat. Liliana Ioana Chirilă, soţia judecătorului Octavian Chirilă, de la Judecătoria Cluj, este avocat în cadrul Baroului Cluj. Judecătoarea Iarina Prelipceanu, de la Tribunalul Cluj are afini în Baroul Bucureşti. Soţul judecătoarei Oana Raluca Ghişoiu este avocat, iar judecătoarea Camelia Balint, are o rudă care pledează în instanţele clujene. De asemenea, judecătoarea Maria Francesca Bujor are o rudă care lucrează în cadrul Baroului Bistriţa. Judecătorul Anamaria Gabriela Călugăr are un afin în cadrul Baroului Bucureşti, la fel ca judecătorul Alin Florin Doica care este înrudit cu un avocat. Soţii judecătorii Dorin şi Claudia Tatu au rude avocaţi, la fel ca judecătoarea Alexandrin Amalia Marin, al cărei soţ lucrează ca avocat în cadrul Baroului Cluj. Fostul vicepreşedinte al Judecătoriei Cluj-Napoca, fostul preşedinte al Judecătoriei Huedin, Vasile Grunea îi are pe copii lui care sunt avocaţi la Cluj. Judecătoarea Jeni Matei, de la Judecătoria Huedin, are o soră care lucrează ca avocat în cadrul Baroului Vâlcea, iar soţul judecătoarei Corina Mihaela Macarie, de la Judecătoria Turda, Călin Ioan Macarie este de asemenea avocat. Însă aceşti magistraţi, atât timp cât aceşti magistraţi nu judecă procese în care rudele lor pledează în faţa instanţei, ei nu se află în stare de incompatibilitate, iar această regulă este relativ nouă.
Si va plangeti ca nu suntem in sengen. Mai plangeti inca mult.