Mănăstirea de la Ciucea, dată în folosință Arhiepiscopiei Ortodoxe

Consilierii județeni au votat miercuri un proiectul de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită a unor imobile, parte a Muzeului „Octavian Goga” Ciucea în favoarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Amintim că instanța de la București a decis recent restituirea în natură a imobilelor care fac parte din Muzeul „Octavian Goga” către urmașii de frate ai Veturiei Goga.

În referatul proiectului de hotărâre semnat de vicepreședintele cu atribuții delegate de președinte al Consiliului Județean Cluj Vakar Istvan se arată că începând cu anul 1994 a fost reînfiinţată Mănăstirea de maici „Naşterea Maicii Domnului”, primind în folosinţă gratuită, pentru o perioadă de 20 de ani, biserica și ansamblul de chilii, prin Protocolul de Predare-Primire încheiat în data de 03.10.1994 încheiat între Muzeul „Octavian Goga” şi Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului.

”Mănăstirea a funcţionat în perioada 1940 – 1945, fiind înfiinţată pe domeniul aflat în proprietatea poetului Octavian Goga şi la dorinţa acestuia, dar ulterior activitatea a fost întreruptă printr-un ordin emis de autorităţile comuniste române.

Darea în folosință gratuită, soluția legală

În baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, numiţii Mureşeanu Florin Gheorghe, Mureşeanu Eugenia, Mureşeanu Radu Pompiliu Marius au formulat o cerere de restituire în natură a imobilelor care fac parte din Muzeul „Octavian Goga”. Totodată au solicitat anularea donaţiei făcute de Veturia Goga în favoarea Statului Român, constând în bunuri mobile şi imobile, ca act lovit de nulitate absolută, în Dosarul nr. 265/2/2014, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.

Conform prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001  ”Sub sancţiunea nulităţii absolute, până la soluţionarea procedurilor administrative şi, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locaţia de gestiune, asocierea în participaţiune, ipotecarea, locaţiunea, precum şi orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaş, schimbarea destinaţiei, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile – terenuri şi/sau construcţii notificate potrivit prevederilor prezentei legi”.

Însă, darea în folosinţă gratuită nu este interzisă de prevederea legală anterior menţionată. Mai mult, dreptul de folosinţă gratuită nu ar fi atribuit unui „nou chiriaş” şi nu va schimba „destinaţia imobilului”, deoarece, acest drept a existat în favoarea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului în baza Protocolului de predare – primire încheiat în data de 03.10.1994, iar destinaţia imobilului a fost aceeaşi în perioada 1940 – 1945, respectiv 1994 – 2014”.

Se judecă de un deceniu

Conform prevederilor art. 124 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.”, iar potrivit art. 17 din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare, “Statul și unitățile administrativ-teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, în folosință gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publica, ori serviciilor publice.

Amintim că pe 16 decembrie 2014 Curtea de Apel Bucureşti a dat o sentinţă în favoarea celor trei moştenitori pe linie fraternă ai Veturiei Goga, soţia scriitorului şi omului politic Octavian Goga. Prin această decizie, Curtea practic retrocedează castelul de la Ciucea, în prezent complex muzeul aflat în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, către Mureşeanu Florin Gheorghe, Mureşeanu Eugenia şi Mureşeanu Radu Pompiliu Marius. Aceştia se judecă cu statul român din anul 2005 pentru a anula actul de donaţie al Veturiei Goga, născută Mureşanu, care îndeplinea dorinţele soţului său de a transforma casa cumpărată de la Ady Endre în muzeu.

Testamentul rămâne în picioare

Din pronunţarea Curţii, putem observa că mai există o şansă pentru Consiliul Judeţean să păstreze clădirea în care este găzduit muzeul memorial Octavian Goga. În speţă, deşi sentinţa constată nulitatea absolută a donaţiei realizate de Veturia Goga în anul 1966, luna februarie, aceasta respinge nulitatea testamentului întocmit patru luni mai târziu de aceasta, precum şi cererile care vizează revendicarea bunurilor care fac obiectul donaţiei sau acordarea de despăgubiri pentru cele care nu mai pot fi restituite. În plus, există posibilitatea de recurs, pe care Consiliul Judeţean a anunţat deja că o va lua în considerare.

Reclamanţii au promovat în 2005 la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti o acţiune pentru constatarea nulităţii absolute şi desfiinţarea donaţiei doamnei Veturia Goga, făcuta în favoarea statului roman, invocând calitatea de moştenitori legali, potrivit secretarului judeţului Cluj, Consiliu Judeţean fiind instituţia care are în administrare Muzeul Memorial Octavian Goga. Urmaşii familiei Mureşanu solicită astfel constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcute de Veturia Goga statului român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri.

Judecătoria şi-a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Huedin, dar procesul nu a mai ajuns pe listele acestei instanţe. Şi Tribunalul Bucureşti a încercat să paseze cauza, considerând că nu intră în atribuţiile sale judecarea acesteia. În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingând cererea de revendicare. Hotărârea nu a fost definitivă iar pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti.

Povestea cusută cu ață albă

Într-o reacţie publicată pe Facebook la anunţul retrocedării, Reţeaua Naţională a Muzeelor a precizat că aceasta se înscrie într-o serie nefericită a consecinţelor legii 10/2001. ”RNMR nu este de acord cu o astfel de decizie în contextul în care aici a fost vorba despre un act de donaţie al Veturiei Goga către statul comunist, în anul 1966, deci după regimul Dej (e important de ştiut). Nu este clar care au fost argumentele justiţiei şi ce tip de documentare a luat în consideraţie în momentul anularii acestui act de donaţie. Desigur, toată lumea ştie faptul că, mai ales în perioada regimului Dej, aceste acte de donaţie erau făcute mai mult cu revolverul la tâmplă, dar în această situaţie a fost vorba despre acel tip de donaţie făcut de obicei de către unul dintre proprietari (soţ sau soţie) în situaţia în care nu îşi mai permitea, din motive financiare (statul comunist le cam luase tot), să întreţină imobile foarte mari care înghiţeau resurse pe măsură. Atunci interveneau aceste donaţii condiţionate de cele mai multe ori, cum este şi acest caz, de dreptul de a locui în imobilul cu pricina până la sfârşitul vieţii sau de dorinţa de a deveni ulterior memorial etc.”, precizează RNMP, care consideră că o parte din responsabilitate o poartă şi ”avocaţii mai puţin pregătiţi pentru a se lupta cu astfel de cazuri foarte dificile şi complexe” ai instituţiilor publice, multe dintre dramele retrocedărilor de colecţii sau sedii de muzeu având şi o astfel de cauză.