Instanţa se va pronunţa cu privire la declasificarea unui document secret de serviciu care atestă, în premieră, un flux de informaţii dintr-o anchetă DNA către SRI.
Apărătorii din dosarul de corupţie al fostului primar al Iaşului, Gheorghe Nichita, au dat publicităţii, în sala de judecată, o informaţie care arată pentru prima oară că în baza protocoalelor „Coldea-Kovesi” informaţiile n-au „curs” numai de la SRI către DNA, ci şi invers. Mai exact, date din ancheta penală au fost puse la dispoziţia a trei unităţi militare, denumite eufemistic „beneficiari secundari”, din dispoziţia procurorilor DNA.
Ion Cazacu, avocatul fostului primar al Iaşului, a cerut Curţii de Apel Bucureşti să desecretizeze un document din volumele de urmărire penală – act clasificat drept „secret de serviciu – din care rezultă că, din dispoziţia procurorului de caz, informaţiile adunate de Serviciul Tehnic al DNA din ancheta care îl privea pe Gheorghe Nichita trebuie să ajungă la trei unităţi ale SRI, pe care le şi enumeră.
„La dosarul de urmărire penală am descoperit la volumul numărul 7 nişte înscrisuri care pun sub semnul întrebării răspunsul DNA din data de 31 august, în care arată că a făcut totul legal şi nu s-a folosit Protocolul din 2009, nu a fost o echipă operativă. Acesta a fost răspunsul pe care l-am primit, noi, avocaţii, în toate cauzele, e un răspuns-şablon. Am studiat documentul-secret de serviciu, având certificat ORNISS. Ieri (n.r. – luni) l-am studiat. Dispuneţi desecretizarea lui, că nu e mare secret! La volumul 7 am găsit adrese (…) ale DNA, sub semnătura procurorului-şef de Direcţie către Serviciul Tehnic în care se indică, în baza dispoziţiei procurorului de caz, că trebuie ca acele mandate de de supraveghere tehnică emise de instanţă să fie puse la dispoziţia beneficiarilor secundari, şi sunt enumerate trei unităţi militare: SRI Iaşi, SRI Suceava şi o a treia, cu un număr de identificare”, a declarat avocatul Ion Cazacu.
„Ne-am întrebat ce înseamnă beneficiari secundari, că am verificat în Noul Cod de procedură penală şi înainte şi după (n.r. – intrarea în vigoare a NCpp în 2014) şi în activitatea DNA şi nu se vorbeşte nicăieri despre beneficiari secundari sau terţiari. (…) În adresă (n.r. – DNA, 31.08.2018) se spune ritos: referitor la colaborarea cu SRI menţionăm că sprijinul concret a constat în sprijin tehnic”, a mai declarat avocatul lui Gheorghe Nichita.
„Lucrurile sunt întărite şi de faptul că prin Ordonanţa 43 (n.r. – OUG 42/2002 privind înfiinţarea PNA) este permis fluxul de informaţii de la serviciul secret la procuror, informaţii neprelucrate. Cel puţin acum transpare că fluxul era şi invers. În ce bază legală, poate vom primi răspuns de la SRI”, a conchis Ion Cazacu.
O altă „situaţie interesantă”
„Una dintre adrese, fila numărul (…) volumul 7, este semnată de procurorulşef de Direcţie, ca ulterior să fie anulată la fila (…) de altă persoană, fără nicio explicaţie. E curioasă această anulare a acestei adrese. Îmi pare că această adresă avea în vedere un lucru extrem de serios: aceşti beneficiari trebuiau informaţi. Toate adresele semnate de DNA Central- Serviciul Tehnic sunt sub alt număr de înregistrare, 1618/C/2015. Ce reprezintă această clasificare? Aparent, nu are nicio legătură cu numărul de dosar (n.r. – de la urmărirea penală) 126/P/2015”. a arătat avocatul.
În noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Nichita în acest dosar la 4 ani de închisoare pentru o mită de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu, dată în schimbul atribuirii unui contract „cu dedicaţie”.
Sursa: evz.ro
