Mapa profesională a judecătorului clujean Marius Lupea, care se ocupă de corupție, a dispărut în ”ceața” de la CSM

Marius Lupea, judecător la Tribunalul Cluj, care se ocupă de multe dintre cazurile de corupție care se derulează pe rolul instanței clujene a rămas fără mapă profesională. Astfel, cei care ajung în fața lui cu acuzația de corupție, se întreabă dacă magistratul a acumulat în cariera lui profesională competențele necesare. Însă nimeni nu știe răspunsul la această întrebare ! Nici măcar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a răspuns avocatului clujean Radu Chiriță că mapa profesională nu există.

Potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Marius Lupea, se ocupă de multe dintre cazurile de corupție aflate pe rolul Tribunalului Cluj, nu are mapa profesională la CSM, chiar dacă legea prevede acest lucru. Astfel, cei judecați de Lupea se întreabă dacă judecătorul clujean are competențele profesionale respective pentru tranșarea dosarelor de corupție.

”Ca urmare a cererii dumneavoastră, prin care solicitați dacă domnul Lupea Ioan-Marius, judecător în cadrul Tribunalului Cluj – Secția Penală, a parcurs forme de specializare în materia faptelor și infracțiunilor de corupție, vă comunicăm că Direcția resurse umane și organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nu deține date în acest sens”, arată răspunsul CSM.

Adresa vine în urma unei solicitări făcute de Radu Chiriță, avocatul lui Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj, judecat de magistratul clujean într-un dosar de corupție.

Potrivit avocatului clujean, prin decizia Curţii Constituţionale nr. 417 din 3 iulie 2019 s-a stabilit că, pentru a putea vorbi despre o specializare a completului de judecată, este necesară, pe lângă stabilirea criteriilor şi procedurii de determinare a specializării, şi existenţa unei specializări profesionale a judecătorului titular al completului.

”Pregătirea profesională a judecătorului nu poate fi considerată ca intrând în domeniul de aplicabilitate al confidenţialităţii reglementate de textul legal indicat mai sus şi datorită faptului că tipul de informaţii solicitat este făcut public chiar de către Institutul Naţional de Magistratură prin publicarea periodică pe site-ul propriu a listelor nominale cu magistraţii selectaţi pentru participare la activităţi de formare profesională”, explică avocatul Radu Chiriță.

”Necesitatea admiterii solicitării în probaţiune astfel cum a fost formulată raportat la interesul în cauză rezultă din împrejurarea că la dosarul cauzei a fost înregistrată o excepţie vizând nelegala constituire a completului de judecată pornind de la lipsa specializării dlui. Lupea în judecarea cauzelor vizând fapte de corupţie”, mai arată avocatul în interpelarea trimisă către CSM.

Mai mult, potrivit art 33 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor.

Au uitat să mai înființeze completuri specializate

Printre dosarele cu semne de întrebare se numără cele în care au fost judecați sau sunt în continuare judecați oameni de afaceri, politicieni sau directori de instituții publice cum ar fi Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj, Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj, omul de afaceri Călin Stoia, Stefan Cadar, patronul firmei de transport Fany, etc.

Din 2014, Tribunalul Cluj a uitat să înființeze completuri specializate pentru fapte de corupție. Astfel, procese precum cele în care au fost sau sunt judecați oameni de afaceri, directori de instituții sau politicieni acuzați de fapte de corupție ar trebui să fie lovite de nulitate și rejudecate în cadrul unui complet specializat. Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al instanței spune că respectivele completuri au fost desemnate în 2007, iar judecătorii din dosarele respective sunt specializați să judece acest gen de dosare, fără însă să ofere alte informații în legătură cu acest subiect.

La Tribunalul Cluj, între anii 2007 – 2013, colegiul de conducere a dispus formarea unor completuri specializate pentru judecarea faptelor de corupție, însă, din 204, după reorganizarea judiciară a instanțelor, această decizie nu a mai fost luată. Ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Penal, din 3 februarie 2014 se reconfigurează completurile secţiei penale sub denumirile din noua legislaţie, astfel că nu se mai înfiinţează completuri specializate pentru judecarea cauzelor de corupţie.

În această ordine de idei există mai multe voci din sistemul judiciar care atrag atenția asupra faptului că în dosarele de corupție ar fi iminentă declararea sentințelor drept nule, fapt care ar duce la rejudecarea cauzelor însă din stadiul de fond.

Dosarul lui Rareș Pop întors la procuror din cauza lipsei completurilor specializate

Printre dosarele care ridică probleme din cauza acestui aspect se numără cel al omului de afaceri Călin Stoia. El a fost judecat la Tribunalul Cluj pentru trafic de influenţă și condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendarea pedepsei.

Un alt dosar este cel al fostului șef AJOFM Cluj, Daniel Don, care a fost trimis în judecată în 2016. Procesul este încă pe rol.

Horea Uioreanu, fostul șef al CJ Cluj, a fost trimis în judecată în 2014 sub acuzațiile de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani. În 2017 a fost condamnat definitiv, în momentul acesta aflându-se la închisoare.

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată în 2016 pentru fapte de corupție, procesul lui aflându-se și acum pe rolul Tribunalului Cluj.

Fostul șef al ISCTR Cluj, Pop Rareș, a fost trimis în judecată în 2014 și condamnat în primă instanță la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare. Ceilalți doi inculpați din dosar, inspectorul de la Cluj, Crișan Claudiu a fost și el condamnat la 2 ani și 4 luni închisoare cu executare, iar Radu Dohotar a primit pedeapsa de 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare. Ulterior, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba, iar magistrații au decis retrimiterea dosarului la procuror. Motivul a fost că nici judecătorul de cameră preliminară și nici cel de la fond, nu sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție.

Patronul firmei de transport Fany, Stefan Cadar a fost trimis în judecată în 2014 pentru infracțiuni de corupție, iar în 2016 a fost condamnat la 2 ani și 8 luni cu executare, soția lui la 3 ani cu suspendare, iar societatea de transport Fany a primit o amendă penală de 50.000 de lei.

Astfel, în opinia unor specialiști în drept penal, judecarea acestor persoane de către un complet nespecializat pe fapte de corupție ar duce la anularea sentințelor.

Mapele judecătorilor de la roșu la negru

La numirea în funcție, un magistrat dobândește mapa roșie, evoluția profesională este consemnată în mapa verde, declarațiile prevăzute de lege sunt indexate în mapa albastră, evaluările profesionale și sancțiunile aplicate magistratului sunt consemnate în mapa galbenă. Documentele care nu se regăsesc în enumerarea anterioară, inclusiv înscrisurile aflate în unele dosare profesionale și care, prin conținut și particularități, nu pot fi atașate vreuneia dintre mapele menționate mai sus se înscriu în mapa… neagră!