Marcel Boloş: „Nu se vor finanţa proiecte de sine stătătoare care să nu ducă nicăieri”

Marcel Boloş, directorul Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, vorbeşte despre priorităţile instituţiei pe care o conduce, exerciţiul financiar UE 2014-2020 şi despre colaborarea cu alte instituţii locale, într-un interviu acordat exclusiv Gazetei de Cluj. Pentru eforturile depuse pentru a rezolva problemele de la ADNRNV şi de a duce mai departe realizările Agenţiei, Marcel Boloş a fost desemnat omul săptămânii.

Reporter: Care vor fi priorităţile ADR-NV sub conducerea dumneavoastră?

Marcel Boloş: Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest are ca prioritate pregătirea pentru următoarea perioadă de programare – 2014-2020, și la fel ca celelalte agenţii de dezvoltare din ţară, are un important rol în atragerea de fonduri europene. În plus, pregătirea de proiecte de impact în care Agenția va face parte este o altă țintă. Dacă avem în vedere faptul că beneficiarii au de solicitat fonduri importante de la bugetul Uniunii Europene, un prim obiectiv se referă la realizarea gradului de absorbţie. Cea mai recentă situație sintetică arată un grad de absorbţie de 39,01% la nivelul regiunii, în ceea ce privește Programul Operațional Regional, şi va trebui să ne mobilizăm şi noi, ca şi agenţie dar şi autorităţile locale pentru ca acest grad de absorbţie să treacă de 45%.

Un alt obiectiv important este cel care priveşte derularea activităţilor în calitate de organism intermediar al Programului Operaţional pentru Creşterea Competitivităţii Economice. Preluarea acestui program de către ADR mă bucură pentru că aşa putem să fim alături de mediul de afaceri, întrucât o dezvoltare regională fără o colaborare cu mediul de afaceri nu poate duce la rezultate concrete.

În cea ce privește viitoarea perioadă de programare, consider că autorităţile publice locale, în calitate de beneficiari principali ai viitoarelor fonduri de coeziune, trebuie să lucreze în cadrul unor parteneriate perfect funcţionale, care să elaboreze şi să implementeze proiecte integrate, cu impact real asupra dezvoltării regionale.

Mai ales în contextul viitoarelor investiţii teritoriale integrate (ITI) – pachete de finanţare provenind de la mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe de intervenţii multidimensionale şi intersectoriale-, dezvoltarea de parteneriate între UAT-uri (unităţi administrativ teritoriale) devine o prioritate absolută.

Rep.: Ce avantaje credeţi că ar putea avea Regiunea Nord-Vest în noul exerciţiu bugetar al UE?

M.B.: Pentru perioada 2014-2020, nord-vestul ţării va avea un buget dublu faţă de cel din perioada 2007-2013. Mai concret, bugetul discutat este de 1 miliard şi 24 de milioane de euro, în ceea ce privește doar Programul Operațional Regional. Subliniez că această sumă nu este însă una finală, aceasta poate suferi modificări.

Rep.: Care sunt cele mai mari proiecte care se preconizează în perioada următoare?

M.B.: ADR Nord-Vest lucrează acum la noul Plan de Dezvoltare Regională (PDR) 2014-2020, care va cuprinde toate proiectele strategice pentru perioada menţionată, din întreaga regiune.

Acest plan va fi principalul document strategic de la nivelul regiunii şi va avea un rol esenţial în orientarea investiţiilor publice şi private în următoarea perioadă de programare. Din PDR vor fi apoi selectate 10 proiecte prioritare, după discuţii cu autorităţile din fiecare judeţ al regiunii: Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare. Nu pot să nominalizez deci nici un proiect, dar pot să vă spun că pentru ca un proiect să fie considerat prioritar acesta trebuie să aibă în vedere tocmai această dezvoltare economică şi apoi să depăşească valoarea de 75 de milioane de euro. Respectivul proiect trebuie să aibă impact economic. Nu se vor finanţa proiecte de sine stătătoare care să nu ducă nicăieri.

Rep.: Despre ce sume vorbim în cazul principalelor categorii de proiecte care trec pe la ADR-NV?

M.B.: Dacă ne referim la Programul Operațional Regional, cele mai mici proiecte sunt cele depuse de microîntreprinderi, pe axa 4.3. din POR 2007-2013, cu o valoare medie de 60.000 euro finanţare nerambursabilă. Cele mai mari proiecte sunt cele de pe axa 1 şi 2, infrastructură de transport şi de pe axa 3, infrastructura socială. În top trei al celor mai mari proiecte finanţate în regiune sunt: proiectul Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, „Reabilitare DJ 151 km 45+810-126+712 limita de judeţ Mureş-Bistriţa Năsăud, judeţul Bistriţa”, cu o valoare totală de 126,6 milioane lei şi o valoare nerambursabilă de 99,6 milioane lei. Pe locul doi se află proiectul Consiliului Judeţean Sălaj, „Reabilitarea DJ 108A: DN 1F-Romanasi-Creaca-Jibou-Benesat”, cu o valoare totală de 102,6 milioane lei şi o valoare nerambursabilă de 84,7 milioane lei, urmat de proiectul Consiliului Judeţean Maramureş, „Reabilitare traseu de drum judeţean Baia Sprie(DN18)-Cavnic(DJ184)-Ocna Şugatag(DJ109F)-Călineşti(DJ185)-Bârsana(DJ185)”, cu o valoare totală de 92,9 milioane lei şi o valoare nerambursabilă de 76,5 milioane lei.

În ceea ce privește POSCCE, Axa 1, valoarea totală medie a proiectelor este în jur de 900.000 lei (care cuprinde finanțare nerambursabilă, contribuția beneficiarului și cheltuielile neeligibile). Cele mai mici proiecte, din punct de vedere valoric, sunt pe operațiunea 1.3.2 – Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor, iar cele mai consistente ca sumă sunt pe operațiunea 1.1.1b- Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.065.001 lei și 6.450.000 lei acordat pentru investiții in IMM-uri.

Pentru perioada 2014-2020 sunt deja propuse circa 1.400 de proiecte propuse, în valoare de 16,9 miliarde de euro; este o sumă impresionantă!

Rep.: Cum funcţionează colaborarea cu autorităţile locale?

M.B.: Anul acesta ADR Nord-Vest a organizate mai multe întâlniri la nivel local, judeţean şi regional, cu reprezentanţi ai administraţilor publice, zonelor metropolitane, ai asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, ai grupurilor de acţiune locală şi alţi factori interesaţi – respectiv în perioada ianuarie–martie 2013, nu mai puţin de 17 ateliere de lucru în toate cele 6 judeţe ale regiunii, apoi în perioada iunie-iulie au fost organizate reuniuni de lucru pe Grupuri tematice regionale, sub egida Comitetului Regional de Planificare.

În cadrul acestor  întâlniri privind planificarea regională pentru perioada 2014-2020 s-a văzut că priorităţile comunităţilor locale sunt legate de reabilitarea/ modernizarea /extinderea infrastructurilor de utilităţi (mai cu seamă reţele de apă potabilă şi de canalizare) şi a infrastructurii rutiere (de la drumuri naţionale şi judeţene până la străzi şi uliţe), crearea de noi locuri de muncă şi atragerea de investitori, prevenirea migraţiei tinerilor, incluziunea socială a grupurilor şi comunităţilor defavorizate (ex. romi, persoane asistate social, comunităţi izolate geografic), dezvoltarea potenţialului turistic, valorificarea produselor agricole locale, protecţia mediului şi a resurselor naturale (ex. păduri), măsuri de răspuns la provocările datorate schimbărilor climatice (ex. inundaţii, secetă), eficienţa energetică şi reducerea consumului de energie.

Colaborarea va continua deci, iar eu consider că şi autorităţile locale au un rol deosebit de important în realizarea absorbţiei fondurilor europene.

Rep.: Care este soluţia pentru a evita un nou caz Druţă la instituţia pe care o conduceţi?

M.B.: S-au luat deja măsuri interne pentru a se preveni repetarea fraudei create de Cosmina Druţă. Astfel, s-a stabilit ca operaţiunile financiare să nu fie făcute de aceeaşi persoană pe termen lung şi se vor efectua controale trimestriale mai riguroase.

Pe de altă parte, vom face toate demersurile să recuperăm prejudiciul cauzat de fosta contabilă a instituţiei, adică 9 milioane de lei (circa 2 milioane de euro); momentan, recuperându-se cca 25% din prejudiciu.

Diana Gabor