Alcoolul şi tutunul, în topul produselor de larg consum
În România sumele cheltuite pe vicii nu au scăzut în perioada crizei, vânzările de tutun şi alcool surclasând de departe alimentele şi produsele de îngrijire, observă Business Magazine. Bunurile de larg consum au înregistrat creşteri în vânzările de produse alimentare şi nealimentare în 2008, spre deosebire de domenii ca autoturismele, construcţiile şi imobliarele, care anterior erau sursele creşterii economice. Anual, tutunul şi băuturile alcoolice scot din buzunarul consumatorilor peste 3 miliarde de euro, încasările aflându-se într-o creştere continuă şi datorită măririi taxelor. În topul pieţelor Fast Moving Consumer Goods (produse care se vând repede cu costuri relativ reduse) se află tutunul, urmat de bere, cu jumătate din valoare acestuia. Conform studiilor Nielsen, ponderea produselor alimentare şi nealimentare nu s-a schimbat considerabil în ultimul an, din produsele alimentare vânzarea de băuturi alcoolice situându-se în continuare pe locul al doilea cu aproximativ 20%.
În 2009, comportamentul de consum al românilor s-a schimbat semnificativ, care optează tot mai des pentru produse mai ieftine, reducând cheltuielile zilnice cu 20%. Aceasta se datorează în parte scumpirilor la transport, combustibili, ţigări şi băuturi alcoolice. În schimb, confruntate cu scăderea cererii, mai multe produse şi servicii s-au ieftinit anul trecut. Preţurile la electronice au scăzut cu până la 40%, la fel ca autoturismele şi chiriile. De asemenea, preţurile unor produse alimentare s-au redus ca urmare a competiţiei cu produse similare importate din UE.
Alcoolul, mai preţios decât benzina
Românii preferă să renunţe la cumpărarea de haine, echipamente electronice şi IT, dar nu şi la băuturile alcoolice. Doar 16% dintre aceştia ar reduce bugetul alocat produselor alcoolice, fenomen observat şi la nivel global. În studiul efectuat de compania de studii de marketing Nielsen se arată că respondenţii din România au declarat în proporţie de 22% că ar renunţa la fumat pentru a reduce cheltuielile, 43% că ar reduce consumul de benzină, iar 20% că ar utiliza mai puţin maşina. De asemenea, cei intervievaţi au declarat mai degrabă că ar cheltui mai puţin pe distracţie, mâncat în oraş sau vacanţe şi excursii decât că ar fi dispuşi să reducă cheltuielile cu băuturile alcoolice. În 2009, românii au cheltuit pe bere 730 de milioane de euro, mai bine de jumătate din sumele date pe ţigări, făcând aceste cumpărături tot mai des de la supermarketuri în dauna magazinelor mici sau barurilor.
Potrivit Institutului Naţional de Statistică, citat de Adevărul, o familie cu un venit lunar de 2.500 de lei cheltuieşte cel puţin 170 de lei pe lună pe ţigări şi băuturi alcoolice, pe când vânzările pentru produse de îngrijire corporală sunt în continuă scădere, iar pentru educaţie cheltuiesc în medie doar 20 de lei. În plus, sociologii consideră că în realitate consumul de alcool şi ţigări este mai mare decât arată cifrele oficiale.
Votca românească domină piaţa
În 2007, consumul global de băuturi alcoolice a crescut cu 6%, din care berea a înregistrat 14% creştere şi votca 11%, arată studiile Nielsen. Pe măsură ce puterea de cumpărare a consumatorilor din Europa de Est a crescut, s-a putut observa o tendinţă de creştere a consumului produselor de calitate, iar pieţele economiilor emergente au devenit tot mai atractive pentru producătorii acestora. Ucraina a fost piaţa pe care vânzarea de băuturi alcoolice a crescut cel mai mult în 2007, Europa de Est fiind regiunea cu cea mai rapidă creştere, 17%. Un studiu de piaţă Nielsen anunţa că românii au cheltuit în 2007 peste 80 de milioane de euro pe votcă, înregistrând o scădere faţă de anul anterior, când s-au consumat 12,7 milioane de litri. Aceste vânzări au fost făcute cu precădere de magazinele mici (într-o proporţie de 80%), iar principalii producători care înregistrează profituri sunt firmele româneşti. Scandic Distilleries de la European Drinks, Prodal ’94, producătorul Săniuţa şi Stalinskaya sau Prodvinalco Cluj sunt principalii actori pe piaţa internă, deţinând o cotă de piaţă de aproape 70%.
În 2008 România a avut cele mai mici preţuri la ţigări, băuturi alcoolice şi mijloace de transport personal din Uniunea Europeană potrivit Eurostat. Cele mai scumpe ţări potrivit aceleiaşi cercetări au fost Danemarca şi Irlanda, ţara noastră fiind pe primul loc cu 61% din media europeană la cele mai ieftine produse din tutun şi băuturi alcoolice. Astfel, în 2008, potrivit unui studiu de piaţă Nielsen, cele mai bine vândute produse de larg consum au fost berea şi ţigările. Încasările totale din vânzarea ţigărilor au crescut cu 35% faţă de 2007, potrivit Business Standard. Valoarea vânzărilor de bere s-a ridicat potrivit aceleiaşi surse la 731 de milioane de euro, România situându-se printre primele 10 ţări din Europa la consumul de bere cu 93 de litri anual pe cap de locuitor. În România, berea a ocupat primul loc în ceea ce priveşte vânzările din hipermarketuri şi supermarketuri, iar principalii producători locali de bere au înregistrat o creştere a vânzărilor de 4,1% în 2008, până la 20,2 milioane de hectolitri.
Şampania şi brandy, consum tot mai scăzut
În august 2009, Asociaţia “Berarii României”, ai cărei membri acoperă peste 80% din industria berii din România, anunţa că “întreaga piaţă de bere a înregistrat o scădere de 10% a volumului total de vânzări, de la 9,9 mil.hl înregistraţi în primul semestru al anului 2008 la un volum estimat de 9 mil.hl pentru aceeaşi perioadă a anului curent. Această situaţie are loc pe fondul crizei economice generale, care a determinat o scădere a puterii de cumpărare a românilor şi schimbări în obiceiurile de consum ale acestora. Astfel, deşi românii continuă să aprecieze berea, ei o consumă mai rar şi în cantităţi mai mici decât în anii anteriori. În egală măsură, factorul meteorologic a condus la scăderea volumului de vânzări, vremea în acest an fiind mai rece şi mai ploioasă, mai ales în primul trimestru al acestui an”. Totuşi, volumul la nivel de asociaţie a crescut cu 5,06%, înregistrând 8,3 milioane de hectolitri de bere vânduţi, comparativ cu 7,9 milioane în perioada similară a anului 2008. Potrivit asociaţiei, consumul de bere din România este acoperit în proporţie de 98% de producţia internă, iar acest lucru încurajează producătorii locali să facă investiţii pe piaţa din România, alături de crearea de locuri de muncă (6700 în 2009) şi contribuţii la bugetul de stat, care se ridica la 272 milioane de euro.
Business Standard a descris evoluţia altor produse de pe piaţa românească de băuturi alcoolice în 2009. Astfel, s-au înregistrat scăderi atât pentru brandurile locale cât şi cele de import, în special în ceea ce priveşte brandy-ul şi şampania, ale căror vânzări au scăzut în jur de 5-15%. Consumul de votcă, pe de altă parte, a crescut cu 10%, iar specialiştii se aşteaptă ca piaţa să-şi revină în a doua jumătate a anului. Alte sectoare care au înregistrat creşteri în 2009 în pofida crizei sunt băuturile necarbonate, cosmeticele, piaţa de asigurări şi serviciile medicale private. Cea mai mare creştere rămâne în cazul ţigărilor, care au avut încasări de 4,8 miliarde de lei în primul semestru, o creştere de 37% faţă de valoarea din anul anterior.
Acasă e mai ieftin
Datorită crizei financiare, consumatorii au migrat spre forme cât mai puţin costisitoare de petrecere a timpului, iar acest lucru a determinat modificări şi în comportamentul social privitor la consumul de alcool. Astfel, în ultimii ani oamenii au preferat adesea să consume alcool acasă mai degrabă decât în localuri. În Marea Britanie, volumul consumatorilor de bere din pub-uri a scăzut cu aproape 20% în ultimii ani, iar în alte ţări europene peste 60% din persoanele intervievate au spus că ies mai rar. Studiile Nielsen estimează că în următorii doi ani vânzarea alcoolului pe piaţa de retail va creşte progresiv, în defavoarea consumului în baruri şi restaurante. Berea se menţine pe primul loc, dar şi vinul se află în continuare în creştere, în special datorită consumului la domiciliu şi a invadării pieţelor de către varietăţi mai ieftine din Italia sau Chile. În 2009 în perioada sărbătorilor, SUA a înregistrat creşteri de 2% faţă de anul anterior, în special în ceea ce priveşte volumul vânzărilor de vin. Mai mult de trei sferturi din berea vândută în Noua Zeelandă anul trecut a fost în timpul reducerilor de preţ, iar vânzările în magazine au crescut cu 7% în volum, deşi consumul în baruri s-a redus drastic.
Deşi consumatorii reduc costurile consumului de alcool stând acasă, ei rămân fideli brandurilor cunoscute şi pun un accent deosebit pe calitate. Chiar şi atunci când ies în oraş, aceştia preferă mai des băutura de calitate decât înainte de criză, probabil încurajaţi de economiile făcute datorită consumului la domiciliu şi a preţurilor promoţiilor tot mai frecvente. Fidelitatea faţă de brand sau cumpărarea de produse locale au luat locul preferinţelor pentru produse noi în ultimele tendinţe de comportament ale consumatorilor. Acest lucru a ajutat producătorii locali, având în vedere că preţurile mai reduse ale produselor lor sunt mai atrăgătoare pentru consumatori. Vânzările produselor locale s-au aflat astfel în creştere în ultimul an, la toate categoriile de băuturi alcoolice, ceea ce a determinat şi magazinele să facă schimbări în varietatea ofertei lor şi să includă piaţa locală printre furnizori. Având în vedere faptul că acum tot mai mulţi preferă să consume alcool acasă, cei din retail sunt de două ori mai motivaţi să se adapteze acestor schimbări.
Compania de cercetare Nielsen a identificat şi alte schimbări în consumul de băuturi alcoolice, printre care faptul că produsele sărace în calorii sau zahăr au vânzări în creştere, în prezent populaţia în jur de 50 de ani reprezintă aproape jumătate din consumatori la nivel global, tot mai mulţi clienţi sunt atraşi de băuturile alcoolice promovate pe internet, iar produsele noi sunt adevărate surse de creştere a pieţei băuturilor alcoolice.
În 2010, se aşteaptă o creştere faţă de anul trecut a vânzărilor de ţigări şi bere din România. În acelaşi timp, conform Ziarul Financiar, vânzările la carne şi mezeluri vor scădea la sub un miliard de euro, un sfert din cele patru miliarde pe care le vor încasa produsele din tutun şi băuturile alcoolice.
“Românii sunt un popor mâncător de pâine şi fumător”
Potrivit unui studiu finlandez citat de Mediafax, contribuabilul ideal pentru guvern este o persoană puţin educată, care fumează, bea alcool, circulă mult cu maşina şi moare tânăr, total opus tiparului de cetăţean model al societăţilor moderne. Aceasta se datorează faptului că este mai profitabil pentru stat ca cetăţenii să folosească produse care aduc venituri considerabile bugetului naţional prin taxe mari, cum ar fi tutunul, alcoolul şi combustibilii auto. Aceste taxe sunt mai mari decât costurile pe care le-ar suporta ulterior statul pentru tratamentul consumatorilor, iar moartea prematură scuteşte statul de plata asigurărilor sociale cum ar fi pensiile.
Cu toate acestea, românii care fumează şi consumă băuturi alcoolice nu fac o favoare statului. Potrivit ziare.com, faptul că inflaţia a depăşit ţinta BNR se datorează consumului excesiv de alcool, ţigări, pâine şi telefoane. Astfel, Adrian Vasilescu, consilierul personal al guvernatorului Băncii Naţionale, a explicat că rata inflaţiei nu ar fi depăşit 4,50% cât era obiectivul fără cei 1,77% cât reprezintă doar ţigările. “Românii sunt un popor mâncător de pâine şi fumător”, a adăugat acesta.
de fapt, romanii sunt un popor mancator de kakat.