Președintele platformei civice ”Acțiunea 2012”, Marius Lulea, a vorbit pentru Gazeta de Cluj despre obiectivele organizațiilor unioniste, despre susținerea politică pe care contează și despre proiectele lor viitoare.
Reporter: Care sunt principalele obiective ale platformei civice ”Acțiunea 2012”? Cum s-a născut ideea?
Marius Lulea: Acțiunea 2012 are un singur obiectiv: Unirea celor două state românești, Republica Moldova și România. Ne ocupăm strict de acest lucru ca organizație, dar membrii prezintă interes și față de alte subiecte care țin de identitatea națională.
Campania “Basarabia Pământ Românesc“, devenită ulterior “Basarabia e România“, a fost lansată acum șapte ani de un grup de tineri entuziaști. Până în 2011 existau multe grupuri și asociații care militau pentru Unirea celor două state românești, dar acestea nu conlucrau. Și cum “ Unirea face Puterea”, am desfășurat o campanie de aducere alături a tuturor celor care activau și am format astfel Acțiunea 2012. Denumirea are legătura cu cei 200 de ani scurși de când partea de Est a Moldovei lui Ștefan cel Mare a fost ruptă de către Imperiul Țarist. Atunci a început drama românilor de dincolo de Prut, aflați sub ocupație o perioadă lungă de timp, excepție perioada interbelică.
Rep.: Care sunt actorii politici care susțin aceste deziderate, și în ce fel?
M.L.: În anul 2012, în timpul campaniei electorale pentru Parlamentul României, am inițiat Pactul pentru Basarabia. Scopul acestuia a fost acela de a pune candidații să își asume mesajul Unionist și să îl ducă în parlament. Peste 600 de candidați au semnat acest Pact din care 116 au ajuns în Parlamentul României. Ei fac parte din toate partidele politice cu o distribuție uniformă.
A nu se înțelege de aici că ceilalți nu susțin Unirea, deoarece de unii pur și simplu nu am putut da în timpul Campaniei Electorale, aceștia fiind foarte ocupați. Ulterior s-au alăturat grupului și alți parlamentari români.
Politicienii lucrează cu legi și cuvinte. Le-am cerut să își asume toate legile care aduc Basarabia mai aproape și să nu scape nici o ocazie pentru a face declarații favorabile și unioniste. Pot spune că și-au respectat angajamentul cu succes deoarece discuția publică a căpătat o nouă valoare când aceștia au vorbit direct de Unire și de iminența ei.
De asemenea am făcut un test atunci când s-a votat legea cu privire la Ziua Limbii Române (31 august), lege care stătea în parlament de ceva ani, iar votul a fost unul covârșitor majoritar (nu au votat maghiarii și un singur vot făcut greșit datorită necunoașterii sistemului de vot).
Un alt ajutor pe care ei ni l-au oferit a fost prezența la dezbaterile cu privire la Unirea celor două state românești. Politicienii conferă greutate unei astfel de discuții și mai ales când vorbesc direct de Unire. Cel mai apropiat exemplu este Școala de Vară de la Izvorul Mureșului unde am avut alături oameni politici importanți: Președintele României, Ministrul Apărării, Ministrul de Externe, Ministrul Educației și o duzină de parlamentari. A fost o discuție constructivă în care politicienii din toate partidele au eliminat total contrele de partid ori acest lucru rareori se întâmplă. Concluzia pe care am tras-o împreună este aceea că facem acțiuni complementare.
Mesajul nostru este unul clar: acest obiectiv național trebuie să fie transpartidic, adică să lăsăm toate partidele să și-l asume și doar așa putem reuși. Acest lucru s-a întâmplat iar discursul a devenit unul de competiție dar constructiv.
Rep.: Ce acțiuni mai are în pregătire ”Acțiunea 2012” și la ce eveniment se implică anul acesta?
M.L.: Acțiunea 2012 desfășoară campanii de lobby dar și de informare către marea masă a Românilor. Educația și nepăsarea reprezintă principalele obstacole în calea Unirii. Nu Rusia e problema, Nu America, ci noi românii.
Acțiunea 2012, dincolo de demonstrațiile stradale făcute (anul trecut am scos 10 000 de oameni în stradă la Chișinău iar la București peste 3000- membrii platformei și câțiva simpatizanți) a desfășurat câteva campanii mari în acest an: O oră de Istorie pentru Basarabia și în cadrul căreia am ținut un curs în liceele din România și la care au participat peste 10 000 de tineri; Istoria de lângă noi și prin care am adus 60 de profesori din Republica Moldova, unioniști ca și noi, pentru a discuta despre cum ei pot deveni agenți unioniști și rolul educației în acest proces; Campania Aducem Basarabia Acasă dar la care vă vom da detalii ulterior.
Pe acest an mai avem pregătite următoarele evenimente majore: duminică 20 octombrie vom organiza un Mare Marș Unionist cu peste 10 000 de participanți (practic nici un partid politic nu poate scoate atâtea persoane în stradă și asta cu suport financiar); Cursul Însemnătatea Zilei Naționale la români și prin care în ultima săptămână din luna noiembrie vom merge în liceele și școlile din România pentru a le vorbi de Unitatea Românilor și necesitatea de a aduce Basarabia Acasă; pe data de 1 decembrie vom fi prezenți ca de fiecare dată la Alba Iulia, deoarece această sărbătoare este una deosebită pentru noi; pe 1 decembrie vom organiza evenimente stradale în toate orașele din România pentru a marca așa cum trebuie această dată importantă din calendarul național.
Rep.: Ne puteți spune câte ceva despre campania Aducem Basarabia Acasă? De ce este nevoie de strângerea de semnături?
M.L.: Campania Aducem Basarabia Acasă reprezintă o inițiativă civică prin care trebuiau strânse peste 100 000 de semnături pentru a băga în Parlament o lege care face din Republica Moldova o prioritate a statului român. Campania este finalizată peste 117 000 de semnături reale fiind strânse de voluntari în stradă.
Am fi putut băga legea în parlament prin intermediul factorilor politici dar am dorit să arătăm că ea vine din Societatea Civilă. Introdusă prin parlamentari ar fi existat riscul de politizare a ei iar după discuții cu ei am decis că aceasta este cea mai bună cale.
Dincolo de lege întregul proces a reprezentat un act de democrație unic în România de după cel de al doilea război mondial. Nu doar semnătura a contat cât mai ales faptul că peste 1000 de voluntari au reușit să ducă mesajul la toți românii.
Rep.: Care sunt pașii spre îndeplinirea idealului unionist?
Societatea civilă din România este în plină transformare iar noi evoluăm ca Platformă. În fiecare zi căpătăm o nouă experiență și ne adaptăm pașii. Aș putea trasa în mare un traseu dar cu observația că poate apărea un context internațional favorabil iar Unirea să aibă loc mai devreme:
– primul pas l-a reprezentat informarea marii mase deoarece sistemul educațional din România nu mai oferea o astfel de posibilitate; am apelat mai ales la mijloace vizuale cum ar fi realizarea de graffitti, afișe, campanii online, lipirea de stickere, etc…; acest lucru s-a întâmplat pe ambele maluri ale Prutului;
– căderea comunismului din Republica Moldova reprezenta o condiția esențială pentru a putea începe democratizarea spațiului de dincolo de Prut; tinerii reuniți ulterior în Acțiunea 2012 s-au aflat în fruntea tinerilor și sunt cei care au arborat steagul României pe principalele instituții publice; în aprilie 2009 în stradă s-a strigat Unire și nu Integrare;
– asumarea publică a mesajului de către întreaga clasă politică; acest lucru s-a întâmplat deja în România și parțial în Republica Moldova; alegerile viitoare din Republica Moldova vor soluționa și această problemă; este important că acolo se află o alianță pro-europeană ombilical legată de cea din România și care pregătește terenul pentru o Unire; problema nu mai este Dacă ci de când;
– determinarea în doi trei ani a unui Referendum pentru Unire, mai întâi în România și apoi în partea sa de Est; în acești ani vom putea lucra pentru normalizarea spațiului politic și administrativ de dincolo de Prut și pentru a se putea reduce decalajul economic cu sprijinul banilor europeni; până atunci continuăm cu informarea și cu convingerea factorilor externi.
Este foarte probabil ca în această perioadă să apară o conjunctură externă favorabilă. Ruperea relațiilor dintre America și Rusia reprezintă un semnal pozitiv deoarece acest lucru va radicaliza atitudinea Jandarmului mondial față de statul agresor al Republicii Moldova.
Rep.: Cum credeți că va evolua situația din Transnistria?
M.L.: Acum câteva zile, pentru prima oară în ultimii 20 de ani, administrația de la Tiraspol a pus cuvântul Dacă în ceea ce privește retragerea trupelor ruse. Se punea problema unor despăgubiri materiale pentru soldații care au staționat acolo( un soldat trebuie respectat indiferent în ce armată activează). Înseamnă că și ei întrevăd o soluționarea comună Europa-Federația rusă, cu înlocuirea trupelor ruse cu unele sub mandat ONU, așa cum Rusia și-a asumat în 1999 la Istanbul.
Dar până atunci trebuie să democratizăm restul spațiului urmând ca autodeclarata Transnistrie să aibă o abordare separată pentru a nu bloca tot spațiul românesc de dincolo de Prut.
Un răspuns oficial a fost dat de către Ministrul de Externe român care a afirmat clar că România va garanta Integritatea granițelor celui de al doilea stat românesc așa cum sunt ele recunoscute de ONU.
Transnistria se va decupla de restul Republicii Moldova tocmai pentru a grăbi procesele (trebuie abordări diferite).
Rep.: În ce măsură credeți că se implică Rusia în politica internă a Republicii Moldova? Va afecta aceasta intrarea în Uniunea Europeană?
M.L.: Rusia este un imperiu și se comportă ca atare. Republica Moldova este perceput ca un spațiu din Zona proprie de Influență, un spațiu considerat vital pentru securitatea Federației Ruse.
Există o implicare directă a Federației Ruse în Republica Moldova prin partidul comuniștilor pe care îl controlează în totalitate. De fapt până în 2009 întreaga clasă politică a fost subordonată intereselor Moscovei și de aici necesitatea eliminării de la putere a comuniștilor.
România a fost nevoită să investească în burse tocmai pentru a crea o alternativă iar acest lucru a reușit prin venirea la putere a unei alianțe pro-europene, pro-românească, educată în Facultățile din România. A fost o abordarea geostrategică de excepție a țării noastre.
Rusia va încerca stoparea traseului european al Republicii Moldova tot așa cum va încerca și cu Ucraina. Aici nu mai vorbim însă de o relație Federația Rusă – Republica Moldova ci de una Federația Rusă – Uniunea Europeană. Această abordare de după 2009 a fost cea care a determinat schimbările majore care se produc acum dincolo de Prut.
Rusia a pierdut, cel puțin pe moment, războiul asimetric pe care îl are de vreo 300 de ani cu românii. Bursele românești s-au dovedit o armă mai redutabilă decât tancurile din Transnistria. Dincolo de Prut vorbim de o majoritate intelectuală covârșitor favorabilă Unirii. Rusia nu mai poate schimba Unirea celor două stat românești, deși în acest moment mascăm pașii prin intermediul măștii integrării europene. Cu toții știm că scopul final este Unirea iar se va realiza în următorii ani.
Diana Gabor
