”Mărțișor” de 50.000 de euro pentru Vili Rupa care a fost torturat în arest de polițiști

De 8 martie, Curtea de apel Alba Iulia a menținut sentința de despăgubire pe care ar trebui să le primească Vili Rupa, un bărbat care a fost torturat de polițiști în timp ce a fost arestat pentru o faptă pe care nu a comis-o. Despăgubirile vor fi suportate din bani bugetari pentru că legislația privitoare la răspunderea patrimonială a magistraților nu funcționează în România. Rupa a fost reprezentat în cadrul procesului de Toni Neacșu, fost membru CSM. În timpul arestului care a durat mai bine de un an de zile, Rupa a fost crucificat pe o bara de metal, a fost ţinut în lanţuri şi bătut pănă i-au fost scoşi dinţii din gură. În urmă cu scurt timp, Rupa a fost achitat de magistraţi de toate acuzaţiile pentru care a fost maltrat.

În data de 8 martie, curtea de Apel Alba Iulia a menținut decizia Tribunalului Hunedoara și a respins apelul Parchetului în cazul lui Vili Rupa, un bărbat care, după ce că a fost arestat pentru o faptă pe care nu a comis-o, a mai și fost torturat în celulă de polițiști. ”Respinge apelurile declarate de reclamantul Rupa Vili, pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 2950/2015 pronunțată de Tribunalul Hunedoara. Respinge apelul declarat de pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva încheierii din data de 11.02.2015, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 3840/97/2014”, arată minuta Curții de Apel Alba Iulia.

Tribunalul Hunedoara a recunoscut existența unei erori judiciare și a obligat statul român la plata de despăgubiri morale și materiale de peste 50.000 euro pentru prejudiciul suferit de Rupa Vili ca urmare a condamnării la 1 an și 2 luni închisoare pentru fapte pe care nu le-a comis, pedepse pe care le-a și executat.

Potrivit lui Toni Neacșu, avocatul lui Vili Rupa, ”după mulți ani de procese în față instanțelor din România și două hotărâri CEDO de condamnare a României Vili Rupa a câștigat un prim proces împotriva statului pentru eroare judiciară. Prin sentința pronunțată astăzi, Tribunalul Hunedoara a recunoscut existența unei erori judiciare și a obligat statul român la plata de despăgubiri morale și materiale de peste 50.000 euro pentru prejudiciul suferit de Rupa Vili ca urmare a condamnării la 1 an și 2 luni închisoare pentru fapte pe care nu le-a comis, pedepse pe care le-a și executat. Sentința Tribunalului Hunedoara, care nu este încă definitivă, este o primă victorie concretă repurtată de Rupa Vili în instanțele naționale în lupta sa pentru recunoașterea erorilor și abuzurilor la care a fost supus”, arată Tony Neacșu. După ce a ieşit din puşcărie, Vili Rupa a fost luat iat în “colimator” de către poliţişti. Conform unui raport al Apador CH, organizaţie care militează pentru protecţia drepturilor omului în România, Rupa a fost provocat de către poliţiştii hunedoreni după ce a depus plângerea la CEDO.

Poliţiştii de la Inchiziţie

“În anul 1998, m-au acuzat că fac trafic de mercur şi mi-au percheziţionat casa fără mandat. După condamnare, 81 de zile am trăit un adevărat coşmar. În primele zile, m-au sedat. Când m-am trezit, am văzut că nu mă pot mişca şi că eram legat cu cătuşe de mâini şi de picioare, iar între picioare era prinsă o ţeavă printre cătuşe. Nu eram lăsat să merg la baie şi îmi făceam nevoile pe mine de mă curăţau colegii de celulă. Trei luni de zile, nu am fost lăsat să mă spăl, sau să mă mişc. În urma bătăilor primite de la poliţişti mi-au fost rupţi dinţii şi acum port dinţi de fier, în urma lanţurilor purtate timp de 81 de zile pe picioare şi pe mâini şi o bară de fier, legată de lanţuri, mi s-a rupt femurul, am fost operat şi mi s-a pus o tijă, mi-a căzut părul din cap, am probleme cu ficatul şi cu stomacul. Credeţi că este normal să stai nevinovat la puşcărie şi nici un poliţist, nici un procuror şi nici un judecător să nu fie arestat? Incredibil e că s-a petrecut şi că se petrec asemenea cazuri. Dacă ar exista răspundere în magistratură oamenii ar fi mai atenţi când îşi folosesc funcţia abuzând, condamnând oameni nevinovaţi. Daca legea îi apără atunci legea trebuie schimbată. Trebuie să fie lege şi pentru ei. E un pas important în eradicarea corupţiei”, mai spune Vili Rupa, care a fost torturat la sfârşitul anilor ‘90. După ce a ieşit din puşcărie, Vili Rupa a fost luat iat în “colimator” de către poliţişti. Conform unui raport al Apador CH, organizaţie care militează pentru protecţia drepturilor omului în România, Rupa a fost provocat de către poliţiştii hunedoreni după ce a depus plângerea la CEDO.

După peste 10 ani de procese, Rupa a câştigat la CEDO împotriva statului român şi a primit o despăgubire de 42.000 de euro.

I-au băgat pe gât o crimă

Anul trecut în luna decembrie, procurorii l-au trimis în judecată pe Rupa pentru o crimă care a avut loc în anul 1998. Acuzatul spune că nu este vinovat de această faptă și că nici măcar nu văzut victima vreodată. El mai adaugă că rechizitoriul este întocmit în baza declarațiilor date de Petru Selaru, o persoană condamnată pentru omor, care a fost anchetată de procurorul hunedorean Cadar, același procuror care l-a anchetat în trecut și pe Vili Rupa.

”În data de 03-03-2015 am avut proces în dosarul 6694/97/2015, contestație la rechizitoriu, la Curtea de Apel Alba-Iulia. Procuroarea Mihaela Chicea a spus către Judecătoarea Elena Boca că nu sunt probe împotriva mea și că Judecătorul de la instanța de la Tribunalul Hunedoara fabrica probe împotriva mea. O faptă din anul 1998 și clasata cu prescriere în 2008, vă puteți imagina ce se întâmplă în acest dosar”, spune Vili Rupa.

Procesul de fond de la Tribunalul Hunedoara a fost judecat de Mihaela Timișan, care a schimbat încadrarea juridică a faptei de care a fost acuzat Rupa.

”În baza art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică din infracţiunea de omor calificat, prev. de art. art. 188, art. 189 alin. 1 lit. c şi h Cod penal, cu aplicarea art. 5 din Codul penal în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 195 Cod penal (art. 183 în Codul penal din 1969). În baza art.16 lit. f Cod procedură penală încetează procesul penal cu privire la inculpatul Rupa Vili pentru infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 195 Cod penal ca urmare a intervenirii prescripţiei. Condamnă pe inculpatul RUPA VILI, la: 1 (un) an închisoare pentru infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, prev. de art. 272 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 35 al. 1 Cod penal. In baza art. 91, 92 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani”, arată minuta sentinței emise la mijlocul acestei săptămâni.

CEDO îl susţine pe Rupa

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a denunţat ca fiind ilegale audierile din cadrul anchetelor penale ţinute până la epuizarea suspecţilor sau descinderile cu mascaţi în miez de noapte. La Cluj, dar şi la mojoritatea parchetelor din ţară, majoritatea anchetelor se fac după acest mod abuziv. Potrivit deciziei CEDO privitoare la anchetarea epuizantă la care a fost supus acuzatul respectiv, “Curtea consideră că este esenţial ca nu doar acuzatul, ci şi apărătorul său, să asiste la audieri, să răspundă la întrebări şi să pledeze fără a fi într-o stare avansata de oboseală. De asemenea, este crucial ca judecătorii şi juraţii să beneficieze de întreaga lor capacitate de concentrare şi de atenţie pentru a putea urmări dezbaterile şi judeca limpede. Curtea consideră că, în condiţiile descrise mai sus, nu au fost îndeplinite exigenţele unui proces echitabil, şi în special acelea privind dreptul la apărare şi dreptul la egalitatea de arme. În concluzie, a existat o încălcare a paragrafului 3 din articolul 6 al Conventiei, coroborat cu paragraful 1 al aceluiaşi articol”.

Potrivit Convenţiei europene, “Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de sedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securitatii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei”, arată textul convenţiei.

Sebastian Albescu