Masurile de austeritate sunt impuse de iminenta unei calamitati

Pentru a susţine constituţionalitatea măsurilor propuse, Guvernul a invocat articolul 53 din Constituţie, care se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Astfel, articolul prevede, la primul articol, că “exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”. Termenul sinistru se referă la o catastrofă de mari proporţii, cu care Guvernul pare să echivaleze deficitul bugetar al României. Al doilea paragraph al articolului 53 prevede că ”restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”. Măsura in care soluţiile asupra cărora s-a hotărât administraţia centrală sunt proporţionale cu situaţia care “le-a determinat” rămâne, se pare, la latitudinea Guvernului.

Dreptul la muncă este un drept relativ

Într-un document al Guvernului referitor la setul de măsuri de austeritate cuprins în scrisoarea către FMI obţinut de Mediafax, se precizează că, deşi dreptul la muncă, inclusiv plata salariului, este menţionat în Constituţie, acesta reprezintă un drept relativ care poate fi limitat pentru a evita riscul instabilităţii economice a ţării, legată direct de siguranţa naţională. "Dreptul la muncă (inclusiv plata salariului) este un drept expres menţionat în Constituţie, dar în acelaşi timp un drept relativ, în înţelesul dat acestui concept de Legea Fundamentală şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (drept al cărui exerciţiu poate fi supus unor restrângeri). Limitările aduse exerciţiului acestui drept trebuie să respecte exigentele articolului 53 din Constituţie, jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, precum şi practica Curţii Europene a Drepturilor Omului", se arată în document.
Gazeta de Cluj a cerut părerea unui avocat de drept constituţional privitor la argumentul Executivului, care invocă articolul 53 pentru a susţine constituţionalitatea măsurilor de austeritate. Mihai Neamţu a declarat că verificarea constituţionalităţii unui proiect de lege o face Curtea Constituţională, care va fi cel mai probabil sesizată de partidele din opoziţie. “Simpla argumentare a Guvernului nu face o lege constituţională. Măsurile vor fi supuse controlului de constituţionalitate”, ne-a declarat avocatul. Acesta este de părere că nu se poate discuta de constituţionalitate decât în ceea ce priveşte salariile. În privinţa pensiilor, unde vorbim de un drept câştigat, de natură contractuală, scăderile nu se pot opera invocând Constituţia.

Opoziţia depune moţine de cenzură

Preşedintele PSD Victor Ponta a anunţat că de îndată de Executivul îşi va asuma răspunderea pentru măsurile de austeritate în Parlament, partidul său va depune moţiune de cenzură împotriva Guvernului Boc. Victor Ponta a declarat că ”e periculoasă invocarea articolului 53 din Constituţie pentru luarea unor măsuri împotriva poporului român. Este un articol invocat fie greşit de către domnul Emil Boc, care a dovedit deja că nu înţelege Constituţia României şi că o mare parte din acţiunile sale au fost şi sunt neconstituţionale, fie nu din greşeală ci cu intenţie de către preşedintele Traian Băsescu care probabil va folosi acest articol pentru instaurarea unui regim şi mai autoritar şi pentru invocarea în cazul tuturor măsurilor politice pe care doreşte să le ia a unui articol care se referă doar la situaţii de calamităţi şi de războaie. În acest moment, calamitatea este Guvernul Emil Boc, iar războiul este războiul pe care preşedintele Traian Băsescu încearcă să-l stârnească între români şi diferite categorii sociale ".
După şedinţa de Guvern în care a fost adoptată scrisoarea de intenţie către FMI, premierul Emil Boc a ţinut să evidenţieze din nou că efectele măsurilor alternative ar fi fost mai dezavantajoase pentru români decât cele propuse. "Am ales răul cel mai mic, să nu majorăm taxele, să dăm posibilitate mediului privat să pregătească creşterea economică. Am ales reducerea cheltuielilor bugetare. Creşterea impozitelor ar fi condus la inflaţie ceea ce ar fi muşcat din buzunarul românului", a declarat acesta, citat de Mediafax.

Lista finală a reducerilor de venituri

Lista finală a măsurilor de austeritate cuprinde reduceri salariale de 25% în cazul bugetarilor şi preoţilor, reduceri de 15% din pensii, ajutor de şomaj şi indemnizaţia de creştere a copilului, precum şi o tăiere de 25% din bursele de cercetare, indemnizaţiile oamenilor de ştiinţă şi renta viageră a sportivilor. În plus, vor fi eliminate subvenţiile pentru încălzire, al 13-a salariu, ajutorul pentru tinerii căsătoriţi, trusoul pentru nou-născuţi, biletele de odihnă pentru pensionari şi facilităţile de transport pentru pensionari şi profesori.
Măsurile de austeritate conţin şi noi politici fiscale. De la 1 iunie se vor impozita tichetele cadou, de creşă, de vacanţă şi cele de masă, plăţile compensatorii, salariile programatorilor, precum şi dobânzile la depozitele la vedere şi la conturile curente şi la termen. Cei care deţin trei sau mai multe proprietăţi, în afară de cea de domiciliu vor plăti o taxă suplimentară pe proprietate de 200%. Nu în ultimul rând, procentul deductibil pentru drepturi de autor scade la jumătate, de la 40% la 20%.
Emil Boc a enumerat şi categoriile sociale care nu vor fi afectate de măsurile de austeritate, pentru a clarifica detaliile legate de cheltuielile sociale care se schimbă şi cele care rămân neatinse. Salariul minim pe economie şi pensia minimă nu vor fi modificate. Astfel, salariul minim în România rămâne de 600 de lei, iar pensia minimă garantată de 350 de lei. Referitor la aceasta din urmă. Boc a declarat că "o vom coserva pentru a-i proteja pe cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească". Chiar dacă indemnizaţia pentru mame va fi redusă cu 15%, aceasta nu va scădea sub pragul de 600 de lei, sumă la care se adaugă alocaţia copilului, de 200 de lei până la doi ani. Astfel, femeile cu copii mici nu vor primi mai puţin de 800 de lei pe lună. Un alt prag care nu scade este venitul minim garantat, acordat familiilor ca o formă de prevenire a sărăciei extreme.

35 de prestaţii rămân neatinse

Premierul a subliniat că 35 de prestaţii sociale nu sunt incluse în setul măsurilor de austeritate. Printre acestea se numără alocaţia pentru copii. "Orice copil beneficiază până la 2 ani de o alocaţie din partea statului. Alocaţia până la vârsta legală este asigurată în continuare. Până la doi ani, se menţine şi plata alocaţiei de 200 de lei. După doi ani, este de 42 de lei", a precizat premierul, citat de Mediafax. De asemenea, nu vor fi reduse alocaţiile complementare pentru copii, cele monoparentale, de plasament, cele pentru copiii cu handicap sau indemnizaţia pentru creşterea copiilor cu handicap, precum şi indemnizaţia persoanelor cu handicap grav. Un alt set de beneficii care rămân neatinse sunt ajutoarele pentru refugiaţi, pensile invalizilor şi veteranilor sau indemnizaţiile persoanelor persecutate politic. Bursele studenţilor şi ale elevilor rămân şi ele la cuantumul actual.
Măsurile de austeritate vor fi aplicate pe o perioadă de şapte luni, a precizat premierul, deoarece din ianuarie 2011 intră în vigoare Legea pensiilor şi modificările le Legea salarizării.
Pe lângă măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare, Executivul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pentru un al doilea proiect de lege, şi anume unul care va reglementa recalcularea pensiilor. Vor fi recalculate pe baza contribuţiei la fondul de pensii pensiile speciale ale magistraţilor, parlamentarilor, personalului aeronautic şi foştilor angajaţi ai Curţii de Conturi, alături de pensiile militare de stat şi pensiile poliţiştilor şi funcţionarilor din administraţia penitenciarelor.

Diana Gabor