În 5 iunie, Tribunalul Cluj a menținut măsura preventivă a controlului judiciar în cazul medicului Alexandru Faur, acuzat de luare de mită în formă continuată și în cazul lui Teodora Carmen Gruiță, acuzată de luare de mită și fals intelectual.
”În baza art. 207 alin. 7 din Codul de procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate faţă de inculpata G.C.T., prin ordonanţa nr. 24/P/2019 din data de 24.09.2019 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar. În baza art. 207 alin. 7 din Codul de procedură penală constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luate faţă de inculpatul F.A. prin ordonanţa nr. 24/P/2019 din data de 17.09.2019 a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, azi, 05.06.2020”, se arată în soluția pe scurt.
Amintim că la începutul lunii noiembrie 2019, DNA a trimis în judecată 51 de persoane, printre care: medicul Alexandru Faur, de la Cabinetul de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă Cluj, medicul Carmen Teodora Gruiță, specialist endocrinolog în cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, Aurica Calman, intermediar între medici și bolnavii fictivi și 48 de persoane care sunt acuzate că ar fi dat mită pentru a obține actele medicale.
Alte 5 persoane acuzate că ar fi dat șpagă pentru obținerea de acte medicale necesare pensionării au recunoscut acuzațiile și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA pentru o pedeapsa de 2 ani de închisoare cu suspendare.
”Numărul extrem de mare de persoane care au accesat nejustificat sistemul social al pensiilor de invaliditate, sumele de bani obținute extrem de facil au fost de natură să determine formularea sesizării penale, intervenția organelor judiciare impunându-se ca singura soluție de stopare a unui adevărat fenomen infracțional”, spun procurorii DNA.
Intermediarul avea rol cheie
În toată schema, un rol cheie îl avea Aurica Calman, cea care ar fi fost intermediarul dintre medici și cei care voiau să iasă la pensie.
”Cercetările penale au identificat și demonstrat implicarea în mecanismele ilicite
a unui număr foarte mare de persoane, beneficiari ai fondurilor publice de natura
pensiilor de invaliditate, care au recurs la serviciile inculpatei Aurica Calman, ea însăși beneficiara a pensiei de boală și de handicap, persoana cu notorietate în zona
orașului Huedin și a localităților învecinate, în ceea ce privește relațiile
dezvoltate de-a lungul timpului cu funcționari din cadrul sistemului de sănătate”, explică DNA.
Plata pentru ”ziua mea”
Procurorii spun că sunt probe care atestă că Aurica Calman a
pretins „clienților” plata sumei de aproximativ 1.000-1.600 lei din care o primă
tranță, circa 500-600 lei, ar fi fost solicitată pentru a fi remisă medicului expert în
evaluarea capacității de muncă.
La aceste sume s-ar fi adaugat si 100 lei, bani ceruti pentru sine, pentru deplasarile facute in interesul pacientilor, „drumul meu” sau „ziua mea”.
Folosul efectiv pretins de Aurica Calman in schimbul traficarii influentei ar fi fost precizat de la primele discutii purtate, insa a fost remis doar dupa incasarea drepturilor banesti, fiind in cuantum egal cu valoarea pensiei aferente unei luni, aproximativ 500-600 de lei.
DNA: Corupție pe toate planurile
Anchetatorii mai arată că în acest caz a fost realizat practic conținutul tipic
al tuturor faptelor de corupție:
– Începând de la traficarea influenței de care și Aurica Calman se bucura în mod real, cumpărarea influenței acesteia de către potențialii beneficiari;
– Coruperea medicilor specialiști care au furnizat documente medicale
justificative pentru încadrarea în grad de invaliditate;
– Finalmente, coruperea medicului expert al asigurărilor sociale din cadrul Casei Județene de Pensii (CJP) Cluj, titular al cabinetului de expertiză a capacității de muncă competent din punctul de vedere al criteriilor teritoriale să soluționeze cererile de expertizare a capacității de muncă.
Femeia ar fi avut o reală influență față de medicul expert Alexandru Faur, aspect
esențial pentru a asigura succesul demersului său, care viza obținerea deciziei de încadrare în grad de invaliditate pentru clienții săi, actul fiind obligatoriu pentru aprobarea ulterioară a cererii de acordare a pensiei de boală.
Rețeaua medicilor
Potrivit datelor din dosar, în 8 luni, Aurica Calman ar fi obținut 20.000 lei de la pacienți pentru serviciile sale, iar medicul Alexandru Faur 36.000 de lei, la care se adaugă numeroase alte foloase de tipul produselor alimentare și băuturilor alcoolice.
Medicul Carmen Teodora Gruiță s-ar fi ocupat de completarea dosarului medical, întocmind biletul de ieșire din spital, document cerut în mod expres pentru obținerea deciziei de invaliditate.
De la caz la caz, Aurica Calman ar fi beneficiat de sprijinul consistent acordat de un medic specialist neurolog și un medic specialist în chirurgie cardiovasculară.
Paguba: 300.000 de lei
Potrivit anchetatorilor, 80 de persoane ar fi beneficiat de pensii de invaliditate în acest caz, paguba adusă statului fiind de 300.000 de lei.
”Casa Județeană de Pensii Cluj a comunicat sumele încasate de către pacienții cu privire la care deciziile de invaliditate au fost emise ca urmare a săvârșirii faptelor de corupție ce fac obiectul prezentului dosar.
Din datele comunicate reținem că suma totală obținută de cele peste 80 de persoane se cifrează la peste 300.000 de lei, acesta fiind, până în prezent, efectul patrimonial asupra bugetului Ministrului Muncii și Justiției Sociale”, explică DNA.
După trimiterea în judecată a celor implicati, avand in vedere caracterul complex al anchetei, deoarece erau foarte multe persoane implicate in fraudarea sistemului
public de pensii ca urmare a acordarii pe nedrept a pensiei de boala, procurorii DNA au decis sa deschida o noua ancheta.
In acest nou dosar sunt continuate cercetarile, tinand seama si de necesitatea
dispunerii unei expertize medicale asupra capacitatii de munca a pacientilor.
