„Medicii pot primi donaţii de la pacienţi, dar doar ulterior actului medical”

Preşedintele Colegiului Medicilor Cluj, Mircea Bârsan, a elaborat, în urma scandalului în care un medic de la Spitalul de Pediatrie din Cluj a fost acuzat de luare de mită, un „Ghid de bune practici medicale”. Ghidul are rolul de a reaminti drepturile şi obligaţiile medicilor şi este formulat în concordanţă cu prevederile legale.

Critică fără soluţii

Motivul invocat de Colegiul Medicilor Cluj pentru elaborarea acestui „Ghid de Bune Practici Medicale” este legat de multitudinea de ştiri negative apărute în presa centrală şi locală din ultima perioadă. „În prezent, sistemul sanitar românesc se confruntă cu o situaţie nemaiîntâlnită anterior, situaţie în care cu toţii criticăm sistemul şi personalul medical, în schimb, niciunul nu avem soluţii pragmatice pentru ieşirea din această situaţie. Anul 2006 trebuia să reprezinte anul în care sistemul sanitar urma să fie reformat din temelii, odată cu intrarea în vigoare a mult dezbătutei Legi 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. La aproape trei ani de la adoptarea legii, nu numai că reforma nu şi-a făcut simţită prezenţa, ci şi întregul sistem sanitar pare că intră în colaps”, se arată în motivaţia elaborării acestui ghid. Colegiul Medicilor este de părere că înverşunarea presei împotriva medicinei şi toate materialele negative scrise în ultima perioadă nu au făcut decât să atragă neîncrederea pacienţilor în actul medical şi să traseze o barieră de comunicare între aceştia şi medici. Un alt motiv pentru elaborarea acestui ghid este constituit, conform Colegiului Medicilor, de o statistică a Departamentului de Jurisdicţie Profesională (CJP) a CM Cluj, din care reiese că aproximativ 40% din reclamaţiile pacienţilor au fost retrase odată cu întâlnirea în faţa CJP pacient – medic, unde medicul a avut ocazia să îşi prezinte detaliat acţiunile.

„Pistă pentru remedierea imaginii medicilor”

„Ghidul de Bune Practici Medicale” se vrea a fi o „pistă în remedierea imaginii corpului medical în faţa pacienţilor şi a societăţii civile”. Acesta are rolul de a reaminti, atât pentru medici, cât şi pentru pacienţi, care sunt drepturile şi obligaţiile medicilor conform Codului de Deontologie Medicală, conform Legii 46/2003 cu privire la drepturile pacientului, dar şi conform Legii 95/2006 cu privire la reforma în domeniul sănătăţii.

Sănătatea, ţel suprem

Potrivit Codului de Deontologie Medicală, „sănătatea omului este ţelul suprem al actului medical”. „Medicul are independenţă profesională absolută”. Astfel, în limita competenţelor pe care le au, medicii pot recomanda orice tratament cred ei de cuviinţă pentru tratarea bolii pacientului, singura axcepţie fiind limitarea sau constrângerea administrativă ori economică, de care medicul nu este răspunzător. Înainte de a trata un pacient, medicul are obligaţia de a-l examina personal. „Numai în cazuri de urgenţă se vor da indicaţii de tratament prin mijloace de telecomunicaţii”. Dacă în urma examinării sau în cursul tratamentului medicul consideră că îi sunt depăşite cunoştinţele sau experienţa, acesta va îndruma pacientul către un doctor cu competenţe în domeniu. Medicii au nevoie de consimţământul pacientului pentru orice intervenţie, pentru obţinerea acestuia având obligaţia de a da explicaţiile necesare.  „Amintiţi-vă că atunci când vă rezervaţi câteva minute pentru a explica mai detaliat situaţia pacientului, puteţi să câştigaţi încrederea pacientului în dvs. şi în acţiunile dvs., iar imaginea artificială a medicului român va fi eliminată”, se prevede în Ghid.

Medicii pot refuza

Medicii au însă şi posibilitatea de a refuza acordarea de îngrijiri medicale, posibilitate recunoscută de legislaţia în vigoare. Refuzul poate fi justificat prin motive temeinice, în aceste condiţii pacientul urmând să fie îndrumat spre alt medic. În situaţii de urgenţă totuşi medicii nu pot refuza acordarea de îngrijiri. Şi în cazul unei relaţii medic-pacient deja existentă, aceasta poate fi întreruptă la cererea uneia dintre părţi. Unul dintre motivele care pot fi invocate de medic în acest sens ar fi trimiterea pacientului către alt medic, acest lucru implicând furnizarea tuturor datelor medicale către celălalt medic. Totodată, un alt motiv poate fi legat de atitudinea pacientului. „În cazul în care pacientul manifestă o atitudine ostilă sau ireverenţioasă faţă de medic, acesta va informa pacientul despre dorinţa terminării relaţiei, efectuând demersuri pentru ca această faptă să nu pună în pericol starea de sănătate a pacientului”.

Mită sau donaţii?

„Referitor la subiectul intens mediatizat privind mita în rândul medicilor”, Ghidul de Bune Practici Medicale menţionează că Legea 46/2003 cu privire la drepturile pacienţilor recunoaşte posibilitatea pacientului de a oferi personalului medical sau unităţii medicale unde a primit îngrijiri plăţi suplimentare sau donaţii. Medicii nu au însă dreptul să condiţioneze actul medical. „Condiţionarea acordării asistenţei medicale de primirea unor sume de bani sau de beneficii în natură este condamnabilă şi atrage după sine o pată asupra întregului corp medical. Primirea de donaţii sau cadouri de la pacient ulterior finalizării acordării asistenţei medicale, ca recunoştinţă pentru serviciile prestate este perfect legală. Cuantumul acestor cadouri trebuie să fie însă în concordanţă cu posibilităţile materiale ale pacientului şi cu rezultatul acordării asistenţei medicale”.

Medici pentru medici

Un alt aspect semnalat de Ghidul de Bune Practici Medicale este legat de problema confraternităţii între medici. „Numeroase reclamaţii ale pacienţilor au la bază afirmaţii ale altor medici, decât cei curanţi, prin care se incriminează acţiunile anterioare ale acestora din urmă”. Medicilor li se recomandă ca în cazul existenţei vreunei suspiciuni de eroare medicală să ia legătura direct cu medicul curant al pacientului pentru a se încerca, de comun acord, găsirea unei soluţii pentru starea de sănătate a pacientului. „În contextul actual, suficient de tensionat, denigrarea colegului de breaslă poate fi generalizată, atrăgând denigrarea întregului corp medical”.

Simona Curcian