Clujeanca Simeda Ungureanu suferă de o boală foarte rară. Este vorba de Paniculită prin Deficit de Alfa 1 Antitripsină. Procesul de vindecare necesită investirea unor sume enorme. Concret, clujeanca avea de plătit 3.000 de euro pe săptămână pentru a efectua tratamentul în cauză, astfel încât a apelat la ajutorul statului român.
Instituțiile publice merg până în pânzele albe ca să scape de acordarea sumelor necesare pentru sprijinirea cazului clujencei, însă în luna decembrie 2020, Curtea de Apel Cluj a decis în favoarea Simedei Ungureanu.
Cazul clujencei Simeda Ungureanu este unul deosebit. Apelând la ajutorul statului pentru tratarea bolii de care suferă, una foarte rară (Paniculită prin Deficit de Alfa 1 Antitripsină, care se tratează cu Prolastin sau Respreeza), instituțiile publice de sănătate au făcut tot ce au putut ca să NU sprijine cazul femeii. Fiindcă s-a izbit de refuz, Simeda Ungureanu a acționat în instanță, deschizând un proces împotriva instituțiilor de sănătate publice.
Statul român a făcut tot ce a putut… ca să nu ofere ajutor
Curtea de Apel Cluj a obligat pârâții – Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Cluj, Direcția de Sănătate Publică Cluj și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale – să includă tratamentul pe lista celor decontate de către stat. Instituțiile publice de sănătate, însă, nemulțumite de decizia instanței, au hotărât să o conteste.
Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj și celelalte instituții implicate în proces au depus întâmpinare. Reprezentanții DSP Cluj au motivat atunci că dacă producătorul medicamentului nu face o cerere, ei nu pot face demersuri pentru includerea tratamentului în lista medicamentelor decontate.
Potrivit actelor de la dosar studiate de Gazeta de Cluj în cadrul unui material publicat anul trecut, Simeda Ungureanu a apelat la CJAS Cluj și DSP Cluj încă din anul 2018. DSP Cluj nu i-a trimis, însă, niciun răspuns, astfel că ea a formulat un memoriu către Ministerul Sănătății în care cerea finanțarea tratamentului său.
Niciun reprezentant al vreunei autorități n-a mișcat un deget
Simeda Ungureanu a solicitat și o audiență la Ministerul Sănătății, în urma căreia a primit o serie de documente privitoare la boala de care suferă și i s-a propus să ia legătura cu alți pacienți cu același diagnostic, în vederea formulării unui memoriu unic către Comisiile de Specialitate ale Ministerului Sănătății. Solicitarea formulată a fost redirecționată către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), fiind însoțită de un aviz favorabil al Comisiei de Genetică Medicală din cadrul Ministerului Sănătății, acesta din urmă susținând introducerea deficitului de alfa-1 antitripsină în Programul bolilor rare și asigurarea tratamentului necesar pentru bolnavii cu această afecțiune, potrivit situației prezentate de Gazeta de Cluj anul trecut.
Abia la sfârșitul lui 2018, Ministerul Sănătății a confirmat că există un proiect de ordin pentru constituirea unei Comisii pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, precizându-se că la acel moment se lucra la „actualizarea textului inițial publicat pe site-ul Ministerului Sănătății, precum și la constituirea componenței Comisiei”.
În același răspuns, Ministerul a anexat punctul de vedere al ANMDM, prin care această autoritate publică a concluzionat că „legislația națională nu permite rambursarea medicamentelor ale căror indicații terapeutice nu au fost aprobate național sau de către Agenția Europeană a Medicamentului. Situația compensării acestor medicamente va fi soluționată, după adoptarea de către instituțiile implicate în rambursare, a proiectului de completare a legislației naționale, demarat în cursul acestui an, care prevede implementarea unui mecanism de rambursare individuală a medicamentelor prescrise și decontate off-label pentru diferite afecțiuni pentru care nu există alternative terapeutice sau pentru care alternativele terapeutice sunt considerate depășite”.
Instituțiile de sănătate publică din Cluj au fost obligate să acorde tratamentul medical
DSP Cluj a continuat să refuze cererea de aprobare pentru obținerea tratamentului și în 2019. Procesul împotriva instituțiilor de sănătate publică, însă, a înaintat.
Pârâții din cadrul dosarului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Cluj și Direcția de Sănătate Publică a Județului Cluj, au cerut respingerea cererii de chemare în judecată pe motiv că nu ar avea vreo calitate procesuală în dosar.
Curtea de Apel Cluj a considerat, însă, că cererile reprezentanților instituțiilor publice sunt neîntemeiate, iar instanța a obligat, în cele din urmă, pe DSP Cluj, CJAS Cluj și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România să facă demersuri pentru a include tratamentul pe lista verde a decontărilor din domeniul sănătății.
Ministerul Sănătății, obligat să plătească daune morale
Cu toate acestea, instituțiile publice au decis să apeleze la recurs, astfel încât Simeda Ungureanu a trebuit să lupte din nou în instanță pentru decontarea tratamentului său.
Curtea de Apel Cluj a decis din nou în favoarea clujencei, obligând Ministerul Sănătății să pună în aplicare toate demersurile pentru emiterea tuturor documentelor oficiale, astfel încât boala în cauză să fie introdusă în Registrul Bolilor Rare. Decizia instanței, însă, nu este definitivă și poate fi din nou atacată cu apel.
Autoritățile judiciare au mai obligat Ministerul Sănătății să înființeze o Comisie pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului și examinarea de către această comisie a cererii clujencei Simeda Ungureanu de decontare a medicamentului.
De asemenea, statul român a fost nevoit să plătească și daune morale clujencei. Concret, Curtea de Apel Cluj a obligat Ministerul Sănătății la plata sumei de 150.000 de euro.
Soluția pe scurt
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții SR prin MFP, CJAS Cluj, DSP a Județului Cluj.
Respinge cererea de chemare în judecată completată, modificată și precizată formulată de reclamanta US împotriva pârâților SR prin MFP, CAS Cluj, DSP a Județului Cluj ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâții CNAS, GR.
Respinge cererea de chemare în judecată completată, modificată și precizată formulată de reclamanta US împotriva pârâților CNAS, GR, ANMDM ca nefondată.
Admite în parte cererea de chemare în judecată completată, modificată și precizată formulată de reclamanta US împotriva pârâtului MS.
Obligă pârâtul MS la îndeplinirea tuturor demersurilor și emiterea tuturor actelor administrative necesare pentru :
-introducerea afecțiunii PANICULITA prin deficit de Alfa 1 Antitripsină,forma heterozigotă,varianta rară ,(mutație pe gena Serpina 1 c739 Tp.R 247 C) în Registrul Bolilor Rare după înființarea acestuia
-înființarea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului și examinarea de către această comisie a cererii reclamantei de decontare a medicamentului Respreeza pentru indicația PANICULITĂ prin deficit de Alfa 1 Antitripsină, forma heterozigotă,varianta rară ,(mutație pe gena Serpina 1 c739 Tp.R 247 C.
Obligă pârâtul MS să plătească reclamantei suma de 150.000 euro ce se vor achita în echivalent în lei la cursul BNR din ziua plăţii cu titlu de daune morale.
Respinge restul pretențiilor din cererea de chemare în judecată completată, modificată și precizată în contradictoriu cu pârâtul MS ca nefondate.
Respinge petitul privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune sub sancțiunea nulității la Curtea de Apel Cluj.
Pronunțată prin punerea minutei la dispoziția părților prin intermediul grefei, azi 11.12.2020.
