Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit in cadrul unui interviu acordat unei agentii de stiri despre un eveniment petrecut in Cluj-Napoca. Este vorba despre vizita Gianni Buquicchio, presedintele Comisiei de la Venetia, care a primit titlul de DHC la UBB si a laudat progresele Romaniei in ceea ce priveste abordarea pozitiva a Romaniei in ceea ce priveste drepturile minoritatilor nationale. Vezi mai jos un fragment din interviul acordat de Aurescu agentiei Agerpres.
AGERPRES: Urmează să faceți mâine o vizită la Budapesta, iar unul dintre cele mai importante puncte de pe agendă este Protocolul Comitetului de specialitate româno-ungar de cooperare privind problemele minorităților naționale. În ce stadiu se află negocierile acum și de ce trenează din 2011?
Bogdan Aurescu: Vă pot asigura că partea română și-a manifestat în permanență deschiderea și dorința de a lucra și obține rezultate în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale, format pe care Guvernele României și Ungariei l-au creat tocmai pentru a colabora, ca niște parteneri adevărați, în asigurarea conservării și promovării identității minorității române din Ungaria și a celei maghiare din România.
Apelurile repetate ale părții române pentru continuarea activității Comitetului în vederea finalizării Protocolului celei de a 8-a sesiuni au rămas, perioade îndelungate, fără răspuns, deși am început acest exercițiu încă din 2011, ultimul Protocol fiind semnat în 2009. Partea română nu poate fi de acord cu acest tip de abordare, de a plasa în subsidiar activitatea acestui Comitet, care în sine reprezintă un cadru de dialog și abordare consensuală, la nivel bilateral, a problemelor persoanelor aparținând minorităților naționale. Consider că abordarea de tip consensual, care corespunde pe deplin normelor și principiilor de drept internațional care guvernează relațiile dintre state și cooperarea internațională în acest domeniu specific, așa cum o indică și Raportul din octombrie 2001 al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei privind tratamentul preferențial al minorității înrudite de către state, este superioară oricăror abordări unilateraliste.
Am aniversat de curând, la 29 aprilie, 20 de ani de când România a ratificat Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, principalul instrument juridic al Consiliului Europei în domeniu. România a fost primul stat care a ratificat această convenție în mai puțin de 3 luni de la data la care a fost adoptată, respectiv semnată de România (1 februarie 1995).
Politicile României în materie de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, definite încă de la începutul anilor ’90, urmează îndeaproape filosofia Convenției, România promovând acțiuni concrete pentru protejarea identității etnice, culturale, lingvistice, religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale care trăiesc în mod tradițional pe teritoriul României. Interculturalitatea, ca idee fundamentală prin care Convenția-cadru urmărește asigurarea dialogului, a întrepătrunderii între diversele culturi care se manifestă într-un spațiu dat, a reprezentat și reprezintă firul călăuzitor al măsurilor pe care România înțelege să le promoveze în favoarea minorităților naționale de pe teritoriul său.
Această abordare interculturală — care este opusă conceptului de segregare, de izolare a minorităților, inclusiv sub forma autonomiei pe criteriu etnic, ce nu face parte din standardele europene actuale în domeniul protecției minorităților — are în vedere contribuția deosebită a tuturor minorităților naționale de pe teritoriul României la definirea societății românești.
Modelul românesc de interculturalitate, de diversitate culturală și de dialog interetnic se fundamentează tocmai pe măsurile pe care România le adoptă pentru a valoriza identitatea etnică, lingvistică, religioasă, culturală specifică a fiecărei persoane care se definește ca aparținând unei minorități naționale, respectiv pe implicare a acestora în luarea deciziilor în interesul întregii societăți românești. România rămâne puternic angajată în promovarea diversității, a culturii dialogului și a respectului față de celălalt.
Chiar președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, a evidențiat, săptămâna trecută, la Cluj, cu prilejul acestei aniversări, abordarea pozitivă și constructivă a României în ceea ce privește protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
