Modificările legii CNA pun în pericol piaţa media

Comisia de cultură a Senatului a avut în dezbatere o serie de propuneri de modificare a legii CNA. Deşi, la începutul anului, membrii comisiei considerau că aceasta nu este o prioritate, după şase luni de discuţii şi propuneri de amendamente, Guvernul a dat o ordonanţă  prin care aduce schimbări substanţiale la prevederile legii CNA.
Comisia a fost împărţită în părerile pe marginea propunerilor făcute de iniţiatori, dar după două săptămâni de la emitere, ordonanţa de guvern a reuşit să treacă de comisiile de specialitate. Fiind vorba de probleme de cultură, camera decizională în acest caz este Senatul, cameră de care nu a reuşit să treacă din prima încercare, dat fiind că nu era întrunit cvorumul.

În ultima zi de dezbateri parlamentare din ultima sesiune, proiectul de lege a fost din nou adus în faţa Senatului, amânat o oră până s-au prezentat un număr suficient de aleşi, şi votat cu o diferenţă de un vot pentru. Deocamdată, preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea legislativului, urmând să fie reluate discuţiile pe marginea sa după revenirea din vacanţă a aleşilor.

Elemente de neconstituţionalitate

Opozanţii acestei variante a legii susţin că încă de la o primă lectură se pot observa elemente de neconstituţionalitate. În primul rând, prevederile sale limitează libera concurenţă pentru că legea impune cu cine pot societăţile şi instituţiile să încheie contracte de publicitate pe piaţa media. În al doilea rând, actul normativ conţine elemente care în mod normal sunt reglementate de Codul Fiscal al fiecărei ţări. Astfel, există articole care aduc modificări legate de cine emite factura, ce trebuie aceasta să conţină şi cine trebuie să o semneze.

Potrivit unor surse, prin această lege parlamentarii vor scoate de pe piaţă peste 1000 de agenţii de publicitate, care au reuşit într-o anumită măsură să absoarbă o parte din absolvenţii de studii superioare din ultimii ani. În ce fel sunt afectate agenţiile de publicitate? Potrivit Ordonanţei de Guvern, cel care va difuza o campanie publicitară, fie ea una contractată de stat sau de o firmă privată, trebuie să îşi dea acordul pentru comandă, înainte ca licitaţia pentru acest serviciu să fie organizată. Companiile de publicitate nu mai au astfel nici un cuvânt de spus pe piaţă, iar posibilitatea de alegere a clientului va fi sever limitată.

Chiar dacă vânzarea de publicitate este o activitate comercială ca oricare alta, obiectivul Guvernului prin acest act normativ este de a reglementa considerabil acest domeniu, probabil în ideea veşnicei lupte împotriva „intermediarilor” şi a evaziunii fiscale, de care sunt acuzate şi agenţiile de publicitate, în contextul unei pieţe „prea permisive”.

Piaţa liberă va fi reglementată

Vor fi avantajate, în schimb, acele entităţi care deţin în portofoliu atât presă scrisă, cât şi televiziune, radio sau publicitate outdoor, pe scurt, trusturile de presă. Aceasta pentru că actul normativ instituie posibilitatea de a se înscrie la licitaţii numai cu acceptul postului. În cazul licitaţiilor organizate de ministere sau pentru diferite proiecte pe fonduri europene, de cele mai multe ori publicitatea se face pe toate canalele. Atunci când este scos la mezat un astfel de concurs, potrivit noii legi vor putea participa numai trusturile mari de presă, care îşi vor da singure acordul pentru difuzare, nu şi canalele individuale sau publicaţiile locale şi regionale, pentru că acestora le va fi mai greu să formeze parteneriate pentru a oferi întregul set de servicii cerute de caietele de sarcini.

Într-un fel, această prevedere scuteşte autorităţile de efortul de a inventa clauze speciale pentru contractele pregătite cu dedicaţie. Se va ajunge la o ultra-centralizare a pieţei, spun sursele Gazeta de Cluj, iar paleta societăţilor media care pot să participe la astfel de licitaţii va fi sever restrânsă.

Iniţiativa Guvernului este cu atât mai greu de înţeles, cu cât de două decenii piaţa media din România a fost una liberă, motiv pentru care şi piaţa de publicitate a crescut continuu, ajungându-se la peste 1000 de agenţii. În plus, presa locală şi-a extins activitatea, având mereu acces la beneficiile intersectării acestor două domenii. În momentul în care acest punct de legătură va fi reglementat şi restricţionat prin crearea unor premise care permit numai trusturilor mari să aibă acces la piaţa de publicitate, în mod evident primele care vor avea de suferit vor fi canalele media locale şi regionale, care vor fi astfel nevoite să „se lipească” de o companie mai mare. Companiile mari vor „subcontracta” astfel serviciile presei locale, dar vor fi libere să dicteze preţurile, iar la vârf vor rămâne tot mai puţine organisme de presă.

Legea trebuie clarificată

Potrivit celor care se opun modificării legii CNA, există o serie de aspecte care trebuie clarificate. În primul rând, ar trebui menţinută libertatea de a alege a celui care plăteşte, dat fiind că vorbim despre o relaţie pur comercială. Apoi, există aspectul criteriilor pe care le cuprinde actul normativ, pentru diferite aspecte ale pieţei media.

De exemplu, în cazul măsurării audienţei, trebuie regândită modalitatea prin care se raportează cota de piaţă a presei locale şi regionale. În măsurătorile la care se face referire de obicei atunci când se adjudecă un contract de publicitate, de multe ori presa locală şi regională ajunge să intre în categoria „altele”, deşi reprezintă peste o treime din audienţe în zonele respective, în special în cazul canalelor de radio. Dat fiind că audienţele se calculează şi sunt raportate de obicei la nivel central, nici posturile naţionale nu mai sunt obligate să îşi păstreze redacţiile regionale, pentru că cifrele le susţin aceste raţionamente pentru a economisi.

În al treilea rând, legea afectează repartiţia fondurilor de publicitate. Dacă pe piaţă s-ar ajunge la o înţelegere între trusturile centrale şi posturile locale, colaborarea acestora ar trebui să se reflecte echitabil şi la nivel financiar.  Nu în ultimul rând, este nevoie de o reactualizare a cuantumului amenzilor care pot fi date de CNA, pentru că în prezent o parte din acestea au rămas la un nivel scăzut. De exemplu, în cazul protecţiei drepturilor copilului, în cazul încălcării, amenzile ar trebui să fie mai usturătoare, iar, după caz, să existe chiar posibilitatea retragerii licenţei.

Soluţii pentru piaţa media

„Pe piaţă se resimte o contracţie. Nu trebuie să intervenim atât de brutal, ci să găsim soluţii pentru cei care operează pe piaţă”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Laszlo Attila, senator de Cluj şi membru al Comisiei de Cultură a camerei superioare a Parlamentului. „Provocarea este de a găsi pârghiile pentru crearea unor reţele între presa locală şi centrală, pentru că altfel există riscul de prăbuşire a acestei pieţe la noi în ţară”, a adăugat acesta.

Diana Gabor