În numele Casei de Savoia, Victor Emanuel de Savoia, acum în vârstă de 70 de ani, a solicitat recent statului italian despăgubiri în valoare de 170 de milioane de euro şi restituirea unor bunuri imobiliare ca despăgubire morală pentru cei peste 50 de ani petrecuţi în exil. Invocând aceleaşi motive, fiul său Emanuel Philibert, a solicitat şi el statului italian despăgubiri de 90 milioane de euro. Nici reprezentanţii monarhiei greceşti nu s-au aflat mai prejos. Constantin al II-lea, în vârstă de 67 de ani, ultimul monarh al grecilor, a solicitat şi a primit despăgubiri materia¬le din partea statului elen, după ce, în anul 2002, a câştigat un proces la CEDO. Constantin, a domnit între anii 1964-1973 şi este nepotul lui Constantin I şi fiul regelui Paul I. La noi, problema retrocedărilor cuvenite familiei regale a României, a fost în principiu reglementată, cu toate că mai există pretenţii şi din partea altor membri ai acesteia.

Prestigiul Casei de Savoia a fost serios compromis prin colaborarea ultimului rege al Italiei, Victor Emanuel al III-lea, cu regimul fascist al lui Benito Mussolini. Nici monarhia greacă nu a fost scutită de probleme şi scandaluri, mai ales de cele legate de corupţie. În România, Casa regală a fost compromisă prin scandalurile cu tentă sexuală ale fostului rege Carol al II-lea, prin corupţia pe care a patronat-o acesta, dar şi de colaborarea lui Mihai cu sovieticii, pentru care, de altfel, a şi fost decorat. Fostul rege Mihai s-a mai aflat la începutul anilor ’90 în centrul unui scandal legat de o presupusă scoatere din ţară şi vânzare ulterioară, a 40 de tablouri de mare valoare. Problema nu a fost lămurită pe deplin nici până acum. Tratatele încheiate după cel de-al doilea război mondial au schimbat în mod evident faţa lumii şi a Europei. În aceste condiţii cât de legale şi de morale sunt aceste cereri ale monarhiilor? De cât prestigiu se mai bucură monarhiile azi? În condiţiile noilor realităţi politice, mai pot fi monarhiile o soluţie viabilă?

Italienii nu-şi iubesc monarhia – la greci părerile sunt împărţite

Casa de Savoia a solicitat în justiţie, ca despăgubiri imobiliare, Palazzo Quirinale unde în prezent se află reşedinţa prezidenţială, Castelporziano, actuala reşedinţă estivală a şefului statului italian, vilele Margherita şi Ada din Roma, unde în prezent funcţionează ambasadele SUA şi cea a Egiptului, precum şi castelele Val d’Aosta, la Racconigi, Aglie şi Sarre, vila Roseberry, de pe coasta napolitană, dar şi bijuteriile coroanei, păstrate în seifurile Băncii Naţionale a Italiei, evaluate la peste 25 milioane de euro. Iniţial, în 2002, printr-o scrisoare adresată lui Silvio Berlusconi, pe atunci prim-ministru, Casa de Savoia îl asigurase pe acesta că renunţă la orice pretenţii, dar ulterior a revenit cu cereri extinse. Clasa politică italiană, dar şi populaţia consideră aceste pretenţii ca fiind imorale. Mai mult chiar, Carlo Malinconico, secretarul general al preşedinţiei Consiliului de miniştri, declara că "Mai degrabă, statul italian va cere despăgubiri pentru daunele şi pagubele făcute de monarhie în timpul fascismului".

După un proces cu statul grec, nemulţumit de hotărârea dată de justiţie, Constantin al Greciei, a făcut în 1997 un recurs la CEDO. În noiembrie 2002, CEDO a obligat statul grec să acorde despăgubiri materiale constând în 12 milioane de euro "pentru fostul rege Constantin al Greciei", 900.000 de euro pentru sora sa, prinţesa Irene, şi 300.000 de euro pentru mătuşa sa, prinţesa Ekaterina. Potrivit unor informaţii neoficiale, Constantin ar negocia în prezent cu statul grec achitarea unei indemnizaţii lunare, a cărei valoare nu este cunoscută. Se consideră că o asemenea înţelegere ar scădea popularitatea fostului suveran, în special în peninsula Peloponez, cunoscut drept un puternic fief monarhist.

Casa de Hohenzollern-Sigmaringen a României a obţinut despăgubirile cerute

Problema retrocedărilor cuvenite familiei regale a României, a fost în principiu rezolvată, cu toate că mai există pretenţii şi din partea altor membri ai acesteia. Spre exemplu, prinţul Paul de România solicită retrocedarea castelului de vânătoare de la Lăpuşna, caz aflat pe rolul Tribunalului Mureş. În urma unor retrocedări succesive, averea fostului rege Mihai I, este mai mult decât consistentă, el fiind, cu siguranţă, printre cei mai bogaţi români. O estimare totală, oficială, a bunurilor mobile şi imobile pe care le posedă Casa regală nu există însă. Dar printre cele mai valoroase proprietăţi ale Casei regale din România se numără patru castele cu un total de peste 450 de camere, aproape 20.000 de hectare de pădure, trei imobile şi un teren în Bucureşti, un imobil în Versoix-Elveţia, un imobil şi terenuri în Poiana Ţapului, câteva cabane şi cantoane în Azuga-Predeal, zeci de km de drumuri forestiere, etc. O afacere neelucidată până în prezent este cea legată de cele 40 de tablouri pe care Mihai le-ar fi scos din ţară cu puţin timp înainte de abdicarea sa, în 1947. După dezvăluirile făcute de istoricul Mihai Pelin, care cita mai multe documente din arhivele fostei Securităţi comuniste, Guvernul Petre Roman a deschis chiar o anchetă în problema respectivelor tablouri. Ulterior problema a fost închisă fără a se mai face publice rezultatele obţinute.

Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com

1 COMENTARIU

  1. CE TOT VIN ASTIA CU PRETENTII,, ? SA MUNCEASCA , NESIMTITI, BINE FAC ITALIENII CA NU LE DAU NIMIC , ASA TREBUIA SI NOI SA , FACEM CA DOAR POPORUL ROMAN ESTE SARAC ,,, MI-E GREATA DE CE GUVERNANTI AVEM SI AM AVUT.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.