Emmanuel Macron, soseşte astăzi în România, iar motivul vizitei sale s-ar putea să nu pre încânte publicul de aici. Cap de agendă este acel de înăsprire a condiţiilor de angajare în Vest. Președintele dorește să limiteze perioada în care muncitorii din ţările sărace lucrează în țările bogate, la numai un an de zile. Rămâne de văzut ce e pregătit să ofere la schimb, fiindcă Romania şi Bulgaria ar vrea să audă de Schengen.
Turneul împotriva aşa-numitului dumping din piaţa muncii a inceput
Prima oprire a fost cea în Austria, unde președintele s-a întâlnit și cu lideri din Cehia şi Slovacia; apoi România şi vineri, Bulgaria.
Macron are un singur mesaj pentru toate aceste țări, ci anume că e nevoie de limitarea de timp pentru forţa de muncă ieftină. La mijloc sunt muncitorii pe care companiile din România îi trimit la muncă în Franţa, iar problema este una dublă. Se consideră că aceste firme fac competiţie neloială rivalilor, fiindcă au costuri mai mici.
Susținătorii restricţiilor spun că e incorect faţă de ţara gazdă ca aceşti muncitori să-şi plătească taxele şi contribuţiile în ţara de origine. În Franţa sunt 300 de mii de muncitori detaşaţi, iar cazurile au inflamat opinia publică.
Fâcând presiuni asupra perioadei de muncă a angajaților din țările sărace la numai un an de zile, Comisia Europeană propune ca acestă perioada să fie de doi ani.
Ideea nu răsună bine în urechile Europei mai sărace. Pentru Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia limitele trec drept protecţioniste. Țările susțin că e afectată competiţia pe piaţa muncii şi că o astfel de măsură este împotriva principiului de liberă circulaţie a muncitorilor.
România şi Bulgaria, însă, ar putea fi mai uşor de convins.
Motivul pentru care acestea ar putea fi mai tolerante se datorează luarea în calcul la aderarea la spațiul Schengen. Macron şi Klaus Iohannis au atins deja acest subiect la ultima lor întâlnire, iar discuţiile vor continua joi la Cotroceni.
Președintele Franței scade în sondaje și încearcă în momentul de faţă să forţeze reforma pieţei muncii, o reformă care ar implica printre altele şi simplificarea concedierilor. Susţinere politică are, însă marile sindicate, care au mai blocat tentative similare și în trecut și amenință cu protestul.
Apele s-ar putea liniști, în contrapondere cu protecţiile de care angajatul francez nu va mai beneficia, vor apărea protecţii noi în faţa angajaţilor din Est.
