Gazeta de Cluj continuă, şi în această săptămână, campania de sensibilizare a opiniei publice cu privire la simbolurile Clujului pe care autorităţile locale le-au lăsat în paragină şi nu le acordă, nici în prezent, suficientă atenţie. Un număr mare de clădiri-monument, cu o puternică însemnătate istorică, o serie de locaţii, a căror exploatare turistică ar putea influenţa aportul de vizitatori în zonă, nu sunt printre priorităţile autorităţilor locale. Aleşii locali nu neagă că vor reface şi aceste monumente, respectiv zone, însă spun că se vor implica, dacă vor găsi suficiente fonduri. În această săptămână propunem, în continuare, să vă alăturaţi demersurilor Gazetei şi să atragem, mai mult decât până în prezent, atenţia autorităţilor locale în legătură cu statuile muzelor ştiinţelor exacte şi umaniste din Grădina Botanică, statui donate de împăratul Franz Joseph. Aceste monumente simbolizează cunoaşterea în diferitele materii, însă starea lor este deplorabilă. Deşi unele statui au fost legate cu sârmă, iar altele s-au dezlipit la propriu, acestea nu au fost restaurate, ci doar “cârpite”. Istoricul Nicolae Sabău consideră că acestea ar putea fi mutate în Parcul Memoriei Universitare a UBB sau în Parcul Iuliu Haţeganu, nu înainte însă de a fi restaurate.
Muzele, în stare deplorabilă
Starea statuilor este deplorabilă, iar acestea au nevoie de restaurare urgentă. “Statuile trebuie să fie restaurate deorece starea lor de conservare este una foarte slabă”, consideră Sabău. Dacă monumentele nu vor fi reparate, starea lor de degradare se va înrăutăţi deoarece acestea, în loc să fie reparate, au fost mai mult cârpite. Unele statui sunt legate cu sârmă, iar altele s-au degradat într-o asemenea măsură încât bucăţi din ele au căzut. “Aceste statui trebuie să fie restaurate deoarece au fost mai mult cârpite, unele sunt întărite cu ciment, care nu poate decât să dăuneze. Sperăm ca refacerea statuilor să înceapă după ce vom trece de criza economică”, arată şeful catedrei de istoria artelor. Monumentele, deşi nu au neapărat o valoare artistică senzaţională, au o importantă semnificaţie spirituală, simbolizând muzele cunoaşterii. Deşi Franz Joseph a donat mai multe statui municipalităţii clujene, unele dintre ele s-au pierdut de-a lungul timpului.
Statuile, mutate în sediul UBB
Istoricul susţine că o soluţie ar putea fi mutarea statuilor în cadrul clădirii principale a universităţii. “În locul acelei fântâni kitschoase din sediul UBB, ar putea fi mutată una dintre acele muze, care să fie înglobate în peisajul Parcului Memoriei Universitare”, a susţinut Sabău. Şeful catedrei de Istoria Artelor susţine că, dacă una dintre muze ar putea fi mutată, s-ar reuşi crearea unei lini cronologice profunde. “Dacă muza ar fi adusă în Parcul Memoriei Universitare, s-ar crea o continuitate, ar fi un semn al decorului de la 1900. Statuia ar fi într-o legătură directă cu cele ale profesorilor care au predat la Universitatea Babeş-Bolyai. Această relaţie ce va fi creată între statui va fi în cadrul unui muzeu deschis, pentru că ambiţia nu este să facem un campos santo (n.r. cimitir)”,a arătat istoricul. Sabău aseamnănă un astfel de muzeu cu cel din curtea interioară a Universităţii din Viena. “Aceste statui sau această compoziţie reproduce, în mic, scena care se păstrează pe faţada Universităţii din Viena”, a explicat Sabău. Şeful catedrei de Istoria Artelor consideră că restul statuilor ar putea fi mutate în Parcul Iuliu Haţeganu.
Tiberiu Hrihorciuc
