Norica Nicolai: „Cultura este o prioritate pentru orice stat care doreşte să se afirme şi să fie respectat”

La începutul acestei luni, europarlamentarul român Norica Nicolai a găzduit, la Bruxelles, o dezbatere privind „Conservarea culturii române în afara graniţelor ţării”. Cu această ocazie, politicianul liberal a acordat un interviu în exclusivitate Gazetei de Cluj, în care vorbeşte despre mass media de limba română pentru comunităţile româneşti minoritare din alte state, dar şi despre activitatea sa în Parlamentul European.

Reporter: În ce context s-a născut acest eveniment (n.r. dezbaterea de la Bruxelles, alături de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români)?

Norica Nicolai: În opinia mea, este prima preocupare foarte serioasă a presei românești pentru a coagula presa românească din afara țării și în special din spațiile limitrofe României. E un proiect pe care eu personal l-aș încuraja la nivel de stat și mi s-a părut foarte important ca această conferință să aibă loc la Bruxelles, Bruxelles-ul fiind spațiul de deschidere spre afirmarea identităților culturale și minoritare.

Rep.: Ați mai avut până acum vreo interacțiune cu presa minorităților române?

N.N.: Da, de fiecare dată când merg în diverse spații, mă văd și cu presa de limba română. SE întâmplă foarte des în Macedonia, de care mă ocup, Macedonia fiind țară candidată, dar și în Ucraina, întotdeauna când am fost am avut conexiuni și cu presa de limba română.

Rep.: Comunitățile românești cu care vă întâlniți reclamă sau solicită vreodată reprezentarea și pe această filieră, a mass media?

N.N.: De principiu, Uniunea Europeană încurajează libertatea de exprimare, indiferent că ea se realizează într-o limbă minoritară într-un stat membru sau într-un stat asociat. Şi comunităţile româneşti întotdeauna şi-au dorit să fie reprezentate în forumurile politice ale statelor, în parlamente, comunităţi locale, administraţie locală, dar o formă de reprezentare în interiorul statelor respective este media. Ne-au solicitat să încercăm să punem presiune sau să intervenim pe lângă autorităţi pentru spaţii de emisie la televiziunile naţionale sau pentru sprijin în publicarea unor ziare şi reviste, de regulă culturale.

Rep.: Care sunt, după părerea dumneavoastră voturile cu cea mai mare miză care se află acum pe masa discuţiilor, la care participaţi?

N.N.: La Strasbourg sunt câteva proiecte, cred că cea mai importantă este directiva pe tutun, care e o directivă foarte controversată la nivel european. Şi, cu siguranţă, sunt câteva rezoluţii care vizează Siria şi sunt de domeniul meu de interes. Sunt, de asemenea, regulamente ale Uniunii Europene pe pescuit şi pe mediu, în care eu nu sunt implicată, noi nemaiavând un interes foarte mare în materie de pescuit. Nu este o sesiune foarte dificilă, cu multe provocări, dar cu siguranţă doar directiva pe tutun va stârni cele mai vii comentarii.

Rep.: În ce fel colaborează europarlamentarii români?

N.N.: Dacă sunt interese ale României şi trebuie promovate în diverse acte normative europene, facem asta împreună, indiferent de grupul politic. Ne susţinem, există proceduri care vizează amendament separate, un număr de 40 de parlamentari pot depune un amendament, în procedura asta ne implicăm, dar şi în activitatea legislativă propriu-zisă. Şi facem lobby pe lângă colegii noştri din alte grupuri politice şi din alte state membre pentru a ne susţine, pentru că nu rezistăm să impunem o decizie politică 33 de oameni, câţi suntem acolo.

Rep.: În ceea ce priveşte familiile politice europene, care sunt punctele de contradicţie?

N.N.: Sunt, întotdeauna puncte de contradicţie. În primul rând, viziunea socială. Noi, liberalii, nu suntem adepţii foarte multor prestaţii sociale, dorim să defiscalizăm companiile pentru ca să-şi permită o creştere economică şi reinvestirea. Socialiştii vor cât mai multe prestaţii, cât mai multă redistribuire la populaţie. PPE-ul este o formulă care are şi o influenţă socialistă din punctul acesta de vedere, dar fiind o formulă populistă, în raport cu interesul partidelor, de ciclurile electorale, devine mai de stânga sau mai de dreapta. Nu avem o problemă în a impune un punct ideologic de vedere, în general gândim pragmatic – care este soluţia optimă pentru cetăţeanul european. Şi dacă un subiect reclamă o abordare de tip liberal, toată lumea face asta, sau de tip socialist, la fel. În materie de egalitate de şanse, pe care socialiştii o consideră apanajul lor, întotdeauna liberalii au susţinut, chiar dacă nu suntem foarte favorabili cotelor pentru femei, dar o susţinem ca măsură activă, măsură pozitivă. Acum avem o dezbatere apropo de chestiunea asta, obligativitatea introducerii cotelor pentru femei în instituţiile financiar bancare şi în board-urile consiliilor de administraţie. Dezbaterea va mai dura, pentru că nici industria nu e foarte fericită să aibă jumătate femei sau jumătate bărbaţi, dar vom încerca să impunem prezenţa cât mai multor femei în administrarea de afaceri.

Rep.: Revenind la problematica românească, cum vedeţi o strategie posibilă pentru promovarea şi conservarea culturii române?

N.N.: Guvernul trebuie să-şi fixeze priorităţile, după părerea mea. Şi cultura este o prioritate pentru orice stat care doreşte să se afirme şi să fie respectat. Eu cred că ar trebui o strategie care să susţină promovarea culturii româneşti în afară, să facă România prezentă la expoziţii internaţionale, la târguri internaţionale, la festivaluri internaţionale, să subvenţioneze presă de limba română în afara ţării, publicarea de carte românească. Toate acestea trebuie gândite strategic şi, bineînţeles, bugetate. Pentru că altfel, dacă nu fixăm nişte priorităţi pe spaţiile noastre de interes, de sprijinire a unor comunităţi şi distribuim resursele aleatoriu sau în raport de simpatii, eficienţa nu va fi una pe care o aşteptăm.

„România a avut şansa unui popor mare”

„Eu cred că ţara începe de acasă. Şi dacă am fi avut o viziune cu privire la ceea ce am vrea să fim, dacă vreţi, cu privire la ceea ce am vrea să creadă alţii că suntem, am fi dezvoltat o strategie de promovare a culturii româneşti, aşa cum fac toate popoarele inteligente, care vor să fie mari. România a avut şansa unui popor mare, se pare însă că e pe cale să rateze asta. Şi nu neapărat din cauza ei, ci din cauza resurselor ei.

(…) Există cultură românească în afara graniţelor ţării. E minunat când mergi într-un muzeu, oriunde, şi afli de mari pictori români, care sunt recunoscuţi ca valori în diverse ţări, de mari scriitori, de mari muzicieni. Şi ceea ce este mai trist e că tu acasă nu îi ştii. Dacă i-ai ştiut, sau sunt generaţii care i-au ştiut pe mulţi dintre ei, din păcate acum i-au uitat.

Desigur, reforma noastră e una profundă, şi una dureroasă, într-o lume care se grăbeşte şi are alte repere decât ceea ce valorile europene ar fi trebuit să consolideze. Puterea şi banii sunt valori absolute, modelul precar face mai multă carieră decât modelul solid, intelectual. El este modelul de succes al României, de asta ţara asta se prăbuşeşte. Faptul că mai există oameni care gândesc să construiască ceva e un lucru care ajută. Probabil să după o perioadă de fractură, după momentul de prăbuşire, care vine curând, cred că se poate construi o altă lume, şi cred că România are şansa să aibă şi cu cine o construi. Important este să-i vadă pe oamenii aceia, să-i caute”, a declarat Norica Nicolai în încheierea dezbaterii „Conservarea culturii româneşti în afara graniţelor ţării”.

Diana Gabor