Norica Nicolai: Urmărirea telefoanelor trebuie să fie excepţia, nu regula unui stat de drept

Norica Nicolai, europarlamentar PNL, şi-a deschis în urma cu ceva timp cabinet parlamentar în comuna Floreşti, de unde încearcă măcar o dată pe lună să ţină legătura cu ardelenii. Este cel mai important birou europarlamentar dintr-o comună şi primul de acest fel. Pentru acest lucru, Gazeta de Cluj îi acordă titlul de omul săptămânii europarlamentarului liberal, care încearcă din Parlamentul European să ţină spatele statului de drept din România. Ce înseamnă statul de drept pentru ea, cine îl face să scârţâie şi ce părere are despre urmărirea telefoanelor propusă de deputatul social-democrat Sebastian Ghiţă puteţi citi în continuare în interviul acordat ziarului Gazeta de Cluj.

Rep.: Aţi declarat că „România NU mai e un stat de drept”. Vă referiţi doar la imixtiunea politicului în justiţie, sau există şi alte motive pentru această afirmaţie?

Norica Nicolai: Am făcut această afirmaţie într-o discuţie cu privire la justiţie, o componentă esenţială a statului de drept. Cred că, în momentul de faţă, presiunile exercitate asupra sistemului de justiţie prin publicarea unor probe din dosar, şi mă refer la „obişnuitele” stenograme, pot influenţa decisiv unele sentinţe pronunţate de instanţe. Este inadmisibil să se tolereze aceste „scurgeri” din dosare, ştiindu-se clar că există riscul ca un judecător să dea o sentinţă de condamnare doar de teama că decizia luată ar putea fi în contradicţie cu opinia publică. Un alt aspect la fel de grav este felul în care sunt selecţionaţi judecătorii şi procurorii: se constată din ce în ce mai des că pregătirea profesională a unora dintre aceştia este cel puţin discutabilă.

Rep.: În ce măsură putem vorbi despre amestecul preşedintelui în justiţie? Dar al premierului?

Norica Nicolai: Nu pot susţine astfel de afirmaţii, nu există dovezi clare, publice care să confirme o imixtiune de acest tip. Tot ce pot să afirm este că utilizarea excesivă a realităţilor din justiţie în discursul politic este de natură să influenţeze atitudinea judecătorilor. Şi nu pot să nu menţionez, în acelaşi context, regula constituţională după care sunt numiţi aceşti judecători: prin decizie politică, şi anume de preşedinte.

Rep.: Sunteţi de acord cu urmărirea cartelelor Pre Pay, aşa cum a propus Sebastian Ghiţă? În ce fel atinge drepturile cetăţenilor?

Norica Nicolai: Categoric nu: consider că protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor trebuie să aibă prioritate şi avansarea acestui gen de discuţii în spaţiul public nu face decât să vulnerabilizeze un drept câştigat în cu preţul multor sacrificii umane. Urmărirea telefoanelor trebuie să fie excepţia, nu regula într-un stat de drept. Vorbim de măsuri excepţionale – şi fie că este vorba de interceptarea convorbirilor avute de pe o cartelă de tip abonament sau PrePay – acestea nu pot fi făcute decât în baza unor mandate emise de judecător şi a unor reguli clare prevăzute în lege.

Rep.: Consideraţi că Parlamentul român are capacitatea şi intenţia de a cere serviciilor de informaţii socoteala în legătură cu protejarea drepturilor cetăţenilor, aşa cum aţi subliniat că este necesar, în Parlamentul European? În ce fel credeţi că se poate impune răspunderea respectării legilor şi a drepturilor omului serviciilor de informaţii, dar şi altor instituţii ale statului de drept?

Norica Nicolai: Este esenţial ca Parlamentul României să procedeze la o reformă a sistemului de securitate naţional şi să îşi întărească controlul parlamentar prin intermediul comisiilor de specialitate. Marea problemă în momentul de faţă este faptul că acest control, care nu vizează şi controlul execuţiei bugetare a serviciilor de informaţii, este unul pur formal.

Rep.: Care din politicienii clujeni credeţi că a eşuat cel mai lamentabil la Bucureşti, odată ajunşi la putere?

Norica Nicolai: Îmi este greu să realizez un clasament de acest tip, pentru că dacă vorbim despre eşec printre oamenii politici, trebuie să avem în vedere faptul că de multe ori se întâmplă ca, odată ajunşi în capitală, „oamenii locului” uită care sunt interesele celor ce i-au promovat în anumite funcţii.

Rep.: Care credeţi că sunt şansele Partidului Naţional Liberal la obţinerea unor noi mandate europarlamentare, la alegerile viitoare?

Norica Nicolai: Cred că PNL are şanse să obţină un scor foarte bun la alegerile europarlamentare din anul 2014. Prestaţia europarlamentarilor liberali la Bruxelles şi Strasbourg a fost întotdeauna responsabilă, profesională şi în apărarea intereselor României. Sunt convinsă că românii au observat acest lucru.

Rep.: De ce sunt nemulţumiţi europenii de propunerile statului român privind priorităţile de finanţare din următorul exerciţiu financiar 2014 – 2020?

Norica Nicolai: Din punctul meu de vedere, principala nemulţumire constă în felul în care concepem această planificare: România ar trebui să îşi impună două sau trei priorităţi. Banii europeni ce vor fi îndreptaţi către ţara noastră vor contribui la dezvoltarea acestor două sau trei axe prioritare şi la finalizarea proiectelor adiacente într-un timp rezonabil. Din păcate, aşa cum facem de 20 de ani, ne impunem, pe hârtie, priorităţi în toate domeniile, ştiind cu bună ştiinţă că acestea nu pot fi duse la capăt din cauza constrângerilor financiare sau, uneori, a incapacităţii manageriale. Această neputinţă de a ne defini priorităţile naţionale este de fapt sancţionată.

Norica Nicolai (n. Clinci, 27 ianuarie 1958, Sinaia) este un politician român, senator din partea județului Cluj în legislatura 2000-2004, aleasă pe listele PNL, realeasă la alegerile din 28 noiembrie 2004, pe listele Alianței Dreptate și Adevăr, se arată pe Wikipedia. În guvernul condus de Victor Ciorbea a îndeplinit funcția de secretar de stat din partea PNȚCD. Pe 17 decembrie 2007 a fost desemnată de Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcția de ministru al justiției, desemnare pe care președintele Traian Băsescu a refuzat să o confirme.

A urmat între anii 1979-1983 cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din București, după ce anterior absolvise la liceul „George Enescu” din Sinaia. Între 1983-1991 a fost procuror la Procuratura Oltenița.[1] În această calitate ar fi săvârșit unele abateri profesionale în urma cărora a părăsit în cele din urmă magistratura.[2] Între 1991-1993 a îndeplinit funcția de consilier juridic al societății Agrotransport Călărași.

Diana Gabor