Notarul Crecan Ioan a fost dat în judecată de Banca Comercială Română (BCR) pentru a încasat de două ori despăgubirile obține în urma unui proces. Prima dată, banca i-a plătit de bună voie 21.250 de euro, iar a doua oară a plătit un executor judecătoresc pentru obținerea aceleiași sume. Notarul Crecan a mai fost condamnat penal, cu suspendare, pentru afaceri cu fonduri europene.
Notarul Ioan Crecan, împreună cu alte câteva zeci de persoane, au deschis un proces colectiv împotriva BCR pentru recuperarea unor sume de bani pe care banca le-a perceput abuziv. După ani de judecată, toți cei care au dat banca în judecată au câștigat și, potrivit sentinței, banca a trebuit să calculeze, pentru fiecare persoană în parte, câți bani trebuie să înapoieze.
Notarul Crecan a cerut și restituirea sumelor plătite cu titlu de comisioane în baza contractelor de credit încheiate cu BCR, solicitând ca acest lucru să se întâmple în termen de o zi. Pentru că banca nu s-a conformat, el a apelat la un executor judecătoresc care a pus poprire pe conturile băncii.
”La data de 06.11.2015, a restituit direct pârâtului suma de 21.250 Euro reprezentând comisioanele achitate de acesta în temeiul contractului de credit încheiat cu BCR, informând totodată și executorul judecătoresc. În data de 09.11.2015, în cadrul dosarului de executare anterior referit, a fost consemnată la dispoziția executorului judecătoresc suma totală de 2.159.787,43 lei, iar prin încheierea nr. 1100/10.11.2015 executorul judecătoresc a dispus eliberarea sumei de 2.126.194,15 lei către creditorii băncii, printre care s-a aflat și pârâtul (Crecan, n.red.)”, se arată în dosar.
Prin această schemă, Crecan a încasat aceeași sumă de două ori. Celelalte persoane au înapoiat băncii suma încasată pe nedrept.
”Aproximativ 140 dintre creditorii băncii au dat dovadă de bună-credință și au restituit voluntar Băncii Comerciale Române jumătate din sumele încasate de două ori (atât la 06.11.2015, cât și la 09.11.2015) iar banca a renunțat la judecata împotriva lor”, arată în cererea de chemare în judecată.
În replică, Crecan spune că a intuit că banca va tergiversa procesul de returnare a banilor, așa că a apelat la un executor judecătoresc.
”Răspunsul B.C.R. primit de clienții băncii la data de 27.10.2018 denotă clar faptul că reclamanta avea de gând să tergiverseze punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești. Ca urmare a acestui aspect soluția firească a fost punerea în executare silită a dispozițiilor instanțelor”, arată Crecan.
El spune că, atunci când a primit din partea BCR suma de 21.250 de euro a considerat că este vorba de o sumă de bani pe care banca era datoare să o vireze în contul lui și că, atunci când a primit a doua oară cei 21.250 euro a fost în virtutea faptului că era pus în executare mandatul executorului judecătoresc, pe care nu avea cum să îl împiedice.
”La data de referință (06.11.2015) B.C.R. avea o datorie față de pârât în cuantum de 21.250 euro, conform titlurilor executorii obținute împotriva băncii. Potrivit art. 1341 alin.1 C.civ. „Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire”. Deci condiția fundamentală pentru a se putea naște dreptul la restituire este ca cel care face plata să nu o datoreze. Dar, așa cum au precizat deja, B.C.R. datora pârâtului această sumă de bani la data de 06.11.2018, conform titlurilor executorii Prin urmare, plata benevolă făcută de către B.C.R. la data de 06.11.2015 a fost o plată datorată și nu una nedatorată, cum în mod eronat susține reclamanta”, mai explică notarul.
Judecătorul a dat dreptate băncii
Însă, judecătorul a ales să îi dea dreptate băncii și l-a obligat pe Ioan Crecan să plătească cei 21.250 euro băncii
Inexistența datoriei poate să fie absolută, caz în care plata nedatorată este obiectivă în absența oricărui raport obligațional între cel care face plata și cel care o primește. Inexistența absolută poate fi originară sau devenită ulterior; este originară în acele cazuri în care datoria nu a existat niciodată; este devenită ulterior în situațiile în care la momentul plății obligația exista între cele două părți, fiind însă ulterior aneantizată retroactiv.
Inexistența relativă a datoriei și plata nedatorată subiectivă sunt prezente atunci când se execută o altă prestație decât aceea care face obiectul unei obligații existente între părți sau în cazul în care obligația a cărei stingere s-a urmărit prin plată nu exista între solvens și accipiens.
În cauză, prima condiție amintită este îndeplinită, reclamanta achitând pârâtului în data de 06.11.2015 suma de 21.250 euro, în vederea stingerii datoriei pe care o avea față de acesta decurgând din hotărârea pronunțată.
Cu privire la cea de-a doua condiție amintită, se reține că, în urma soluționării contestației la executare formulată de către reclamantă, a fost stabilită ca fiind valabilă plata efectuată prin poprire de către reclamantă către pârât în cursul executării silite, astfel încât această plată a avut aptitudinea de a stinge datoria reclamantei față de pârât. În aceste condiții, fiind validată plată efectuată în cursul executării silite, cu consecința stingerii datoriei reclamantei față de pârât, plata voluntară efectuată de cea dintâi, a cărei restituire o solicită în cauză, a dobândit caracterul unei plăți nedatorate, în condițiile unei inexistențe absolute și devenite ulterior a obligației reclamantei (obligație stinsă prin plata efectuată în cursul executării silite).
(…)
În cauză, pârâtul a fost de rea-credință din momentul în care a primit plata în cursul executării silite și a cunoscut existența dublei plăți, astfel încât, de la acest moment, el ar putea fi obligat la plata către reclamantă a dobânzii legale aferentă debitului principal.
Însă, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului la plata dobânzii legale doar începând cu data formulării cererii de chemare în judecată, astfel încât, în virtutea principiului disponibilității, pârâtul va fi obligat să plătească reclamantei dobânda legală aferentă debitului principal doar începând cu acest moment.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 1.344 C.civ. rap. la art. 1.645 alin. 2 C.civ. și art. 1.535 alin. 1 C.civ., instanța va obliga pârâtul să plătească reclamantei dobânda legală aferentă debitului principal de 23.250 euro calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 01.11.2018, și până la restituirea acestuia”, arată motivarea instanței.
La mijlocul acestei luni, decizia instanței a rămas definitivă printr-o hotărâre a Curții de Apel Cluj
Condamnat pentru o licitație trucată pe fonduri europene
În urmă cu aproape 10 ani, soții Sonia și Gheorghe Crecan, au cumpărat un imobil în centrul municipiului Zalău pentru a edifica un centru de business. După ce au obținut finanțare europeană pentru acest proiect, împreună cu patronul firmei Ianus SRL, Sorin Chezan, au încercat să trucheze licitația pentru alegerea constructorului, însă au fost prinși de procurori.
Firma SC Sim Consulting a fost înființată de Sonia Crecan, iar în 2010 asociat unic a devenit Viorica Crecan. În 2015, firma a revenit soților Sonia și Gheorge Crecan. Firma a câștigat un proiect pe fonduri europene de transformare a unei zone din centrul municipiului Zalău într-un business center. După câștigarea finanțării, firma soților Crecan a trimis invitații de participare la licitație mai multor firme din zonă (SC Consinit, SC Ancu Finca, Ceramica SA și Ianus). Dintre acestea, cei de la Consinit SRL au refuzat să participe.
Potrivit procurorului de caz, Ionuț Vasile, în cadrul licitației s-au folosit două oferte nereale depuse de SC Ancu Finca SRL și Ceramica SA, care au fost făcute de beneficiar, adică de firma soților Crecan.
În urmă cu doi ani, soții Crecan și ceilalți implicați în dosar au fost condamnați definitiv. CRECAN SONIA NATALIA, la data faptei administrator al S.C. Sim Consulting S.R.L. a primit 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani. CRECAN IOAN GHEORGHE a primit 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani de la executarea pedepsei principale, a dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.
CHEZAN SORIN-VALER a primit un an închisoare cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
SC SIM CONSULTING SRL a trebuit să plătească o amendă de 30.000 lei și pedeapsa complementară a interzicerii inculpatei de a participa la procedurile de achiziții publice pe o perioadă de 2 ani. SC IANUS SRL a primit o amendă de 15.000 lei și pedeapsa complementară a interzicerii inculpatei de a participa la procedurile de achiziții publice pe o perioadă de un an și 6 luni.
