Dupa peste trei decenii de la rasturnarea din decembrie 1989 este evident ca statul roman are nevoie de o resetare urgenta si totala, care trebuie sa inceapa cu revizuirea Constitutiei si cu modificarea legilor organice ale institutiilor fundamentale si sa continue cu trierea resursei umane din acestea dupa criterii clare de competenta si de probitate.
Despre pacatele politicienilor si partidelor politice, despre tarele parlamentelor si guvernelor posdecembriste s-a scris cu varf si indesat. Nu au beneficiat de aceeasi atentie critica anumite institutii fundamentale care au si ele o mare vina pentru situatia in care a ajuns Romania, cum ar fi cele trei curti nationale: Curtea de Conturi a Romaniei, Curtea Constitutionala si Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Aceste institutii nu au avut nici pe departe contributivitatea sociala la care erau obligate prin prisma atributiilor legale, dar si a salariilor mari si ale pensiilor speciale ale personalului. Ne propunem o analiza a evolutiei acestora, indeosebi sub aspectul competentei si probitatii resursei umane, avand in vedere ca dintotdeauna romanii au tinut si au stiut sa faca curatenie in curtile din fata caselor.
Vom incepe cu Curtea de Conturi a Romaniei, o instititutie care, dupa reinfiintarea sa in 1992, nu si-a indeplinit menirea principala de aparare a avutiei nationale si a banului public, nici macar sub sefia longeviva a fostului premier Nicolae Vacaroiu, care se credea un Hagi al finantelor.
Dragnea a dres-o cu tablagiul Busuioc
Actualmente, presedintele Curtii de Conturi a Romaniei este relativ anonimul Mihai Busuioc, care a fost desemnat in aceasta functie de Parlament in octombrie 2017, la propunerea PSD. Busuioc a fost un apropiat al fostului presedinte al PSD si al Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, detinand functiile de secretar general adjunct si de secretar general in Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în perioada în care acest minister a fost condus de intemnitatul din Teleorman. La începutul anului 2017, Dragnea l-a promovat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului PSD condus de premierul Sorin Grindeanu, care l-a demis în timpul crizei politice din vara anului respectiv, declansata de retragerea sprijinului politic de catre propriul partid, pentru a-l înlocui cu Victor Ponta. După demiterea lui Grindeanu, prin motiune de cenzura, Dragnea l-a reinstalat pe Busuioc în funcția de secretar general al guvernului PSD condus de premierul Mihai Tudose. Unii pesediști au cârtit, cand a fost promovat in fruntea Curtii de Conturi, că Mihai Busuioc a avut o cariera politica vartoasa în PDL, activand în Organizația Sectorului 4 până în 2012. Mai mult, el a fost omul de încredere al foștilor lideri și miniștri democrat-liberali Vasile Blaga și Elena Udrea, care l-au promovat în două guvernări, respectiv în 2006 și în 2009, în funcția de director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în care a fost implicat în mai multe retrocedări dubioase din București și alte zone ale țării.
Alesul PSD in fruntea Curtii de Conturi descindea, asadar, din PDL, dar pentru Dragnea nu a fost o problemă, în condițiile în care și el și-a făcut ucenicia politică în PD. Mihai Busuioc i-a succedat lui Nicolae Vacaroiu, care a detinut functia de presedinte al Curtii de Conturi in perioada 2008-2017. Dupa cum se stie, Vacaroiu este de profesie finantist, a activat doua decenii, in timpul regimului comunist, in Comitetul de Stat al Planificarii, iar in perioada postdecembrista a fost secretar de stat in Ministerul Finantelor (1990-1992), prim-ministru al Guvernului Romaniei (1992-1996) si presedinte al Senatului (2000-2008) . In perioada 2002-2008, Curtea de Conturi a fost condusa de Dan Drosu Saguna, doctor in drept si cunoscut profesor universitar de Drept financiar la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti. Primul presedinte al Curtii de Conturi, dupa reinfiintarea acesteia in 1992, a fost Ioan Bogdan, de profesie economist, doctor in stiinte economice si profesor universitar, autor a numeroase carti si studii de specialitate. Mihai Busuioc a absolvit Scoala de subofiteri de politie de la Campina in 1993 si a activat multi buni ca simplu tablagiu. Dupa 10 ani a obtinut o licenta in drept la Universitatea Nicolae Titulescu si a devenit functionar de cadastru si carte funciara. Nu are nici doctorat nici cariera didactica nici carti sau studii de specialitate. Nu a avut nicio experienta in domeniul economico-financiar, fiind evident deci ca nu are nici pregatirea nici competenta, darmite anvergura necesara, pentru ocuparea functiei de presedinte al Curtii de Conturi.
Ciolacu i-a pus capac cu hotomanul Badalau
In iunie 2020, desi se declarase, la spartul targului, sustinatoare a sloganului „ Fara penali in functii publice” si anuntase ca vrea sa initieze un referendum pentru modificarea Constitutiei in acest sens, actuala conducere a PSD, cu Marcel Ciolacu in prim-plan, a promovat in functii de conducere la Curtea de Conturi a Romaniei doua personaje foarte controversate, care au avut probleme penale si nu detin competenta si probitatea necesare. Fostul senator Ilie Sarbu, socrul ex-premierului Victor Ponta, ministru al Agriculturii si Silviculturii in doua guverne, ex-vicepresedinte al PSD si lider al grupului senatorial social-democrat, a fost desemnat vicepresedinte al Curtii de Conturi. Iar senatorul de Giurgiu, Niculae Badalau, care a fost foarte apropiat de Liviu Dragnea la un moment dat, fiind uns de acesta presedinte executiv al PSD, vicepresedinte al Senatului si ministru al Economiei, a fost desemnat vicepresedinte al Autoritatii de Audit, pe functia vacantata de Ilie Sarbu. Marsand pe relatia sa apropiata cu Dragnea, Badalau a incercat sa devina presedintele Curtii de Conturi in timpul ultimei guvernari PSD, scop in care a reusit sa modifice in favoarea sa legea de organizare si functionare a acestei institutii, prin prevederea posibilitatii ca functiile de conducere si de executie sa poata fi ocupate si de ingineri, nu numai de juristi si economisti, el fiind de profesie inginer agronom. Actualul vicepresedinte al Curtii de Conturi a absolvit Facultatea de Jmbunatatiri Funciare, Sectia subingineri, in 1985 si Facultatea de Inginerie si Management Agroturistic in 2002, ambele din cadrul Institutului Agronomic Bucuresti. In 2008 a dobandit o licenta in drept la controversata Universitate Bioterra, iar in 2013 a devenit doctor in economie in conditii numai de el stiute.
Proaspatul vicepresedinte al Autoritatii de Audit din cadrul Curtii de Conturi are antecedente penale, fiind arestat si condamnat in 1988 pentru furt din avutul obstesc (public), pe care acum trebuie sa-l apere in noua functie. Badalau a fost arestat si condamnat, in procedura de urgenta, la o pedeapsa de un an inchisoare cu executare la locul de munca, prin sentinta penala a Judecatoriei Bolintin nr. 26 din 26 ianuarie 1988, pentru ca, in calitate de subinginer agronom la baza de receptie Malu Spart din judetul Giurgiu, a furat in data de 13 ianuarie 1988 patru saci cu grau, pe care i-a vandut unui localnic, care-i daduse anterior un curcan. A scapat insa de executarea pedepsei pentru ca, exact in ziua pronuntarii sentintei, Nicolae Ceausescu a emis, de ziua sa de nastere, cel mai amplu si generos decret de amnistie si gratiere din istoria Romaniei. Arestarea si condamnarea i-au fost insa cu folos lui Badalau pentru ca, dupa rasturnarea regimului comunist in decembrie 1989, s-a dat victima a dictaturii ceausiste si a avut o cariera politica fulminanta, de la lider local al FSN pana la subprefect, prefect, deputat si senator PSD de Giurgiu.
In octombrie 2013, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala impotriva senatorului Niculae Badalau pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta. DNA a retinut in sarcina sa ca ar fi aparat interesele unei firme private (SC Agrozootehnica SA Vedea), implicata intr-un circuit evazionist prin care a fost cauzat un prejudiciu de peste 50 milioane de euro, facand interventii in favoarea acesteia pe langa conducerile APIA, ANAF si Prefecturii judetului Giurgiu. Procurorii anticoruptie l-au acuzat ca, in cursul lunii mai 2013, ar fi primit, cu titlu gratuit, de la reprezentanti ai firmei protejate, cantitati insemnate de produse alimentare pentru restaurantul pe care-l detine in orasul Bolintin Vale, localitatea sa de domiciliu (200 pulpe de pui, 200 piepturi de pui si 20 kg de ficatei de pasare), motiv pentru care a fost poreclit de presa „senatorul Ficatel”.
Tata-socru Sarbu, pricopsit de ginerele Ponta
Ilie Sarbu a dobandit prima sinecura politica la Curtea de Conturi in septembrie 2015, cand ginerele sau Victor Ponta era premier si presedinte al PSD, devenind consilier de conturi si vicepresedinte al Autoritatii de Audit, desi avea varsta de pensionare (65 ani). Tata-socru a renuntat atunci la statutul de senator si la functia de sef al grupului parlamentar al PSD din Senat pentru o functie mai calduta si o leafa de vreo patru ori mai mare. Sârbu a fost ales atunci consilier al Curții de Conturi, cu toate că nu îndeplinea efectiv condiția unei vechimi obligatorii de minimum 10 ani în specialitatea studiilor absolvite, care trebuiau să fie economice sau juridice, conform legii în vigoare în perioada respectivă. El nu avea nicio expertiza in materie, licenta sa de baza fiind in teologie, obtinuta la Institutul Teologic Sibiu in 1975. Ulterior a fost profesor si director la Seminarul Teologic Caransebes, perioada in care, conform unor fosti generali de informatii, ar fi devenit colaborator al Securitatii, cu numele de cod „Ovidiu Marinescu”. Se pare ca a fost stimulat in acest sens de socrul sau, care a fost seful Securitatii judetului Sibiu. Din 1981 pana in 1990 a fost consilier al Mitropolitului Banatului, Nicolae Corneanu, perioada in care, potrivit acelorasi surse, ar fi devenit ofiter deplin conspirat al Directiei de Informatii Externe, serviciul de spionaj al Securitatii, ocupandu-se, printre altele, cu legendarea unor vii ca morti si a unor morti ca vii. Preasfintitul Ilie nu a dezmintit pana acum aceste acuzatii lansate cu 7-8 ani in urma. Dupa 1990, Sarbu a urmat cursuri de management si marketing in cultura cartofului si in cresterea bovinelor, iar in 1998 a obtinut, la fara frecventa, o licenta in stiinte economice la Universitatea din Craiova, dar nu a exercitat profesia de economist. Inainte de a intra in politica, fapt intamplat in jurul anului 2000, a fost manager la o discoteca din Timisoara (Discoland) si director la o ferma de crestere a bovinelor din judetul Timis. Incepând din anul 2000 a deținut numai funcții politice: ministru al Agriculturii în perioada 2000-2004 și 2008-2009 și senator în Parlamentul României în perioada 2004-2015. În toamna anului 2008, a deținut timp de două luni funcția de președinte al Senatului, înlocuindu-l pe Nicolae Văcăroiu după ce acesta a fost ales președinte al Curții de Conturi.
Alegerea lui Ilie Sârbu în funcții de conducere la Curtea de Conturi este criticabilă și prin prisma problemelor penale pe care le-a avut și le are cu DNA. In perioada 2005-2009, Ilie Sarbu a avut mai multe dosare la DNA legate de perioada in care a fost ministrul Agriculturii si Silviculturii in guvernul Nastase, dar a reusit sa scape basma curata in urma slujului facut in fata presedintelui Traian Basescu si a sefilor de atunci ai SRI. Director al SRI era George Maior, nasul de casatorie al fiicei sale Daciana si al ginerelui sau Victoras. Pretul exonerarii sale penale a fost constituirea guvernului de coalitie PDL-PSD condus de premierul Emil Boc in decembrie 2008, care a avut o existenta efemera, pana in septembrie 2009, si a avut efecte nocive pentru evolutia ulterioara a PSD si a Romaniei. Printre altele, Sarbu a fost acuzat ca ar fi primit, printr-un interpus, in perioada in care a detinut portofoliul Agriculturii si Silviculturii in cabinetul Nastase, un autoturism de teren Mercedes, dupa atribuirea fondului de vanatoare de la Balc, judetul Bihor, omului de afaceri Ion Tiriac. Acest autovehicul a fost folosit indeosebi pentru vanatori organizate pentru primul vanator al tarii din epoca respectiva. Dupa cum se stie, la una din aceste vanatori ministrul Sarbu a fost tinta vie, incasand un cartus in zona testiculara. In octombrie 2014 DNA a inceput urmarirea penala impotriva senatorului Ilie Sarbu într-un dosar disjuns din dosarul retrocedărilor de păduri si terenuri agricole către asazisul prinț Gheorghe Paltin-Sturdza, cu un prejudiciu in valoare de 303 milioane de euro, in care acesta si fostii deputati Viorel Hrebenciuc, Ioan Adam si Tudor Chiuariu au fost trimisi in judecata si condamnati in prima instanta. Dosarul in care este invinuit Sarbu nu a fost solutionat pana in prezent, desi au trecut peste 5 ani de la inceperea urmaririi penale.
O viziune ingusta si mafiota
Numai un tablagiu unsuros si sulfuros ca Busuioc putea protapi PSD in functia de presedinte al Curtii de Conturi, pentru a drege si apara banii tarii? A verificat cineva ce invarteli a facut acesta cu fostii mahari portocalii Udrea si Blaga si apoi cu bastanul rosu Dragnea? Ce s-a intamplat cu dosarul in care DNA a anchetat si rolul jucat de Busuioc in preluarea de catre Consiliul Judetean Teleorman a insulei Belina, care a fost transferata ulterior in administrarea firmei Teldrum, ce se afla sub controlul lui Dragnea? Numai un gainar (apropo si de apetitul sau pentru curcani, pui, gaini si alte zburatoare) ca Badalau putea unge PSD in functia de vicepresedinte al Autoritatii de Audit din cadrul Curtii de Conturi, a carei principala menire este sa verifice modul de cheltuire a banilor publici? Badalau a devenit cunoscut si prin apetitul sau pentru bere si manele si prin limbajul suburban la adresa romanilor din diaspora. Apropo de profilul sau moral, fosta sa nora Claudia Patrascanu, cunoscuta ca membra a formatiei Sexxy, a facut recent dezvaluiri cutremuratoare, vorbind de sacose cu bani aduse in casa si de legaturi cu camatari, hoti de masini si traficanti de droguri, care te indeamna sa crezi ca socrul Badalau a dat mana nu numai cu coruptia ci si cu crima organizata. In ultima vreme fiul divortat al lui Badalau a devenit celebru prin aventurile sale cu „dive” gen Daniela Crudu si Bianca Dragusanu. De unde atatia bani, tata Lae?
Numai un sforar si un fripturist septuagenar ca Sarbu putea pricopsi PSD in functiile de vicepresedinte al Autoritatii de Audit si de vicepresedinte al Curtii de Conturi? Pe langa bubele pe care le-am prezentat, politicianul purtator candva de sutana a fost intotdeauna un adept al practicilor fanariote, ilustrative in acest sens fiind promovarea si capatuirea fiicei sale Daciana in mai multe demnitati publice. In perioada in care a detinut portofoliul de ministru al Agriculturii si Silviculturii in guvernul Nastase a promovat-o pe fiica sa, aflata la o varsta frageda si lipsita de orice experienta profesionala, atat pe linie de partid, in functia de vicepresedinte al TSD, cat si pe linie de stat, in functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Tineret, cu rang de secretar de stat. In 2003, in urma dispozitiilor sale, Directia Silvica Dambovita a trebuit sa asigure o suprafata de teren de 4 hectare si sa amenajeze un drum silvic pentru tabara scolara Dumbrava din localitatea Cobia judetul Dambovita, care fusese acaparata de o asociatie infiintata de mai multi lideri TSD, in frunte cu Victor Ponta si Daciana Sarbu, si a fost transformata intr-un cuibusor de nebunii pentru tineretul PSD. In toamna anului 2004 si-a facut fiica deputat in Parlamentul Romaniei, iar, in 2009, cand avea in PSD o pozitie mai importanta decat ginerele sau Ponta, a ajutat-o sa devina deputat in Parlamentul European, unde a fost retrimisa apoi de sotul sau in 2014. Badalau si Sarbu au avut o conlucrare fructuoasa dupa ce presedintele PSD Victor Ponta a devenit seful Guvernului in 2012. Dorind sa intre cat mai repede si cu orice pret in gratiile ginerelui Ponta, cu consilierea si prin mijlocirea lui Dragnea, Badalau l-a invitat pe Sarbu la mai multe partide de vanatoare, urmate de adevarate paranghelii, in judetul Giurgiu, in care era baronul suprem. Poate ca tata-socru isi mai aminteste de painea imensa, cu „miez verde”, cu care a fost sponsorizat la plecarea de la o paranghelie cinegetica.
Fostul lider pesedist Liviu Dragnea si-a mai propusat doi apropiati in conducerea Curtii de Conturi in octombrie 2017, odata cu desemnarea lui Mihai Busuioc in functia de presedinte. Avocatul Dan Vladescu, care a ocupat in perioada 2012-2013 functia de presedinte al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), a fost desemnat presedinte al Autoritatii de Audit. Iar Florin Tunaru, fost sef al Directiei Judetene a Finantelor Publice Teleorman, vicepresedinte al ANAF si consilier al ex-presedintelui PSD, a fost desemnat vicepresedinte al Autoritatii de Audit. Toate aceste numiri de la Curtea de Conturi denota viziunea ingusta si toxica, chiar mafiota, a fostului lider al PSD, pe care unii ziaristi naimiti si unsurosi l-au elogiat ca ar fi fost un aparator fervent si devotat al avutiei nationale si il victimizeaza si acum ca ar fi un condamnat politic. Mai recent s-au oplosit la Curtea de Conturi fostul activist UTC, Ion Calin, cunoscut ca slugoi al lui Octav Cozmanca, secretar de stat in guvernul Nastase si deputat PSD de Dolj timp de patru legislaturi, care a primit o functie de consilier de conturi, si fostul senator si ministru Eugen Orlando Teodorovici, care a ocupat o functie de director de audit, dupa ce n-a mai fost reales la ultimele alegeri parlamentare. Un post caldut, de consilier al vicepresedintelui Ilie Sarbu, a fost gasit si pentru fiul fostului premier si presedinte al PSD, Viorica Dancila. Trist, dar adevarat, Curtea de Conturi a Romaniei a devenit un cimitir al elefantilor si rinocerilor politici, dar si un cuib caldut pentru odraslele unor inalti demnitari. Competenta si meritocratIa sunt cuvinte necunoscute la Curtea de Conturi.
Valer Marian
