O sută de ani de la înființarea Universității din Cluj-Napoca

La 12 septembrie 1919, prin decretul nr. 4.090, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit „transformarea Universităţii Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”, potrivit site-ului Universităţii Babeş-Bolyai, www.ubbcluj.ro.

Noua instituţie de învăţământ avea în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filosofie. Colectivul de conducere era format din Sextil Puşcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Haţieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept.

În primul semestru, universitatea clujeană a avut 1.871 de studenţi, iar în semestrul al doilea 2.182 de studenţi. Lecţia inaugurală, intitulată „Datoria vieţii noastre”, a fost rostită, la 3 noiembrie 1919, de către renumitul arheolog şi istoric Vasile Pârvan, în faţa unei audienţe impresionante formate din profesori, studenţi şi reprezentanţi ai elitei româneşti transilvănene.

Între 31 ianuarie şi 2 februarie 1920 s-au desfăşurat serbările oficiale de inaugurare a Universităţii româneşti din Cluj, în prezenţa Regelui Ferdinand I, a Reginei Maria, precum şi a numeroase personalităţi ştiinţifice şi politice româneşti şi străine. Regele Ferdinand I a donat suma de 400.000 lei din propria avere pentru înfiinţarea Institutului de Istorie Naţională.

În anul 1924 este adoptată şi publicată în Monitorul Oficial legea prin care Universitatea clujeană este recunoscută oficial ca „persoană juridică de drept public”.

Prima perioadă din istoria universităţii clujene româneşti (1919-1932) se remarcă prin diversificarea disciplinelor studiate, precum şi prin crearea unui număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii universităţi româneşti. Au fost create astfel: Institutul de Speologie (condus de Emil Racoviţă), Grădina Botanică (director Alexandru Borza), Observatorul Astronomic, Institutul de Istorie Naţională (directori: Alexandru Lăpedatu şi Ioan Lupaş), Muzeul Limbii Române (coordonat de Sextil Puşcariu), Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată (înfiinţat de Florian Ştefănescu-Goangă), primul Institut antirabic din Transilvania, Seminarul de Matematică (condus de Petre Sergescu) şi cel de Istoria Artei, catedrele de Jurnalism şi de Politică Socială etc.

În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948.

Anii 1932-1940 se remarcă prin uniformizarea funcţionării administrative a universităţilor din România, la Cluj-Napoca fiind organizată instituţia de învăţământ la fel ca şi universităţile din Bucureşti şi Iaşi. În acest interval sunt finalizate câteva mari proiecte de infrastructură academică: Colegiul Academic (inaugurat în 1937), precum şi Parcul Sportiv (fondat din iniţiativa lui Iuliu Haţieganu).

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în septembrie 1940, profesorii şi studenţii Universităţii româneşti au fost siliţi să părăsească Cluj-Napoca, precizează www.ubbcluj.ro. După discutarea mai multor variante, s-a hotărât scindarea universităţii clujene: Facultăţile de Litere şi Filosofie, de Medicină şi de Drept s-au mutat la Sibiu, iar Facultatea de Ştiinţe la Timişoara. Universitatea a funcţionat în aceste condiţii fără întrerupere pe toata durata celui de-al Doilea Război Mondial.

În schimb, la Cluj-Napoca a reînceput să funcţioneze Universitatea „Francisc Iosif”, cu predare în limba maghiară, revenită de la Seghedin, având în componenţă cinci facultăţi: Facultatea de Ştiinţe Juridice şi de Stat (Drept), Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale, Facultatea de Arte, Limbi şi Ştiinţe Istorice (Filologie), Facultatea de Medicină, Facultatea de Ştiinţe Economice.

În anul 1945, Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a reîntors la Cluj-Napoca, după perioada de refugiu de la Sibiu şi Timişoara. Anii 1946-1947 au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, din raţiuni politico-ideologice, notează site-ul instituţiei de învăţământ clujene.

În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înfiinţat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj-Napoca. Structura noii instituţii cuprindea Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economice, Facultatea de Matematică şi Ştiinţele Naturii, Facultatea de Litere şi Istorie. Pentru scurt timp, a funcţionat şi o Facultate de Medicină, mutată ulterior la Târgu-Mureş. În decembrie 1945, universitatea maghiară din Cluj a primit numele de „Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai.

Din luna mai 1948, Universitatea ,”Regele Ferdinand I” şi-a schimbat oficial numele în „Universitatea Victor Babeş”.

În urma reformei învăţământului din august 1948, atât structura Universităţii „Victor Babeş”, cât şi cea a Universităţii „Bolyai” au fost profund transformate. Astfel, Facultăţile de Medicină au fost desprinse din componenţa universităţilor, devenind instituţii de sine stătătoare. De asemenea, din toamna anului 1948 vor fi înfiinţate catedrele de Materialism dialectic şi istoric, Baze ale marxism-leninismului şi Economie politică. În 1957 au fost create, pe facultăţi şi secţii, cursurile învăţământului cu frecvenţă redusă (seral) şi a celui fără frecvenţă.

În Universitatea „Victor Babeş” au funcţionat: Facultatea de Matematici şi Fizică, Facultatea de Ştiinţe Naturale, Facultatea de Chimie, Facultatea de Geologie-Geografie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Filosofie şi Facultatea de Istorie (care s-au unit într-o singură facultate în 1954). A existat, de asemenea, o Facultate de Ştiinţe Juridico-Administrative, cu durata de studii de trei ani, care pentru o scurtă perioadă (1951-1953), a funcţionat în comun cu Facultatea de Drept de la Universitatea „Bolyai”.

În aceeaşi perioadă, Universitatea „Bolyai” a avut în componenţă: Facultatea de Ştiinţe Economice, Drept şi Administraţie Publică, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii, Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Filosofie, Facultatea de Pedagogie şi Psihologie.

În perioada martie-iulie 1959 are loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj-Napoca, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară. Universitatea poartă din anul 1959 numele bacteriologului român Victor Babeş şi pe cel al matematicianului maghiar János Bolyai.

Noua instituţie avea la momentul creării sale şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică, Facultatea de Chimie, Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie, Facultatea de Filologie, Facultatea de Ştiinţe Juridice, Facultatea de Istorie şi Filosofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) a fost profesorul Constantin Daicoviciu. La înfiinţare, UBB a însumat 702 posturi didactice, faţă de 782 înainte de unificare. În anul şcolar 1959/1960, numărul studenţilor de la UBB a fost de 4.502, din care 3.159 români, 1.285 maghiari, 36 germani şi 22 de alte naţionalităţi.

În perioada 1959-1970, universitatea clujeană a parcurs un lung proces de reorganizare a facultăţilor, catedrelor, secţiilor, planurilor şi programelor de învăţământ universitar. În 1961 s-a înfiinţat Facultatea de Ştiinţe Economice. Treptat, s-a ajuns la o structură academică în care universitatea, împreună cu Institutul Pedagogic care i se asociase, avea 16 facultăţi, cu 37 de secţii la cursurile de zi, 11 secţii la cursurile serale şi 20 de secţii la învăţământul fără frecvenţă. Totodată, va fi construit campusul de cămine studenţeşti Hasdeu, precum şi Casa de Cultură a Studenţilor.

În anul universitar 1970/1971, s-a înregistrat cel mai mare număr de studenţi înmatriculaţi până atunci: 14.438 persoane şi cel mai mare număr de cadre didactice, respectiv 841 persoane.

Deceniile VIII şi IX ale secolului XX au reprezentat o perioadă dificilă în viaţa academică clujeană, menţionează www.ubbcluj.ro. S-a înregistrat o restrângere gradată a activităţii didactice şi de cercetare, o comasare internă a specializărilor, dispariţia unor discipline, diminuarea contactelor ştiinţifice cu instituţii universitare străine, degradarea statutului studenţilor şi profesorilor etc.

În 1989, Universitatea „Babeş-Bolyai” avea un total de 5.619 studenţi, corpul didactic fiind compus din 470 de profesori români, 81 de maghiari, 6 germani, 10 de la alte minorităţi. În 22 decembrie 1989 este publicată „Declaraţia pentru o nouă Universitate a Daciei superioare”, care vorbea despre voinţa de a reorganiza universitatea clujeană pe baze moderne, asemănătoare cu cele din perioada interbelică, ca urmare a dispariţiei regimului comunist.

După 1990, UBB a cunoscut o transformare profundă. În 1995, s-a decis organizarea unui învăţământ universitar multicultural, creându-se cele trei mari linii de studiu, pe criterii lingvistice: linia de studiu română, linia de studiu maghiară şi linia de studiu germană.

Între 1991-2005 a avut loc şi un amplu proces de diversificare a facultăţilor, fie prin desprinderea lor din structuri mai vechi, fie prin înfiinţare directă. Astfel, din anul universitar 2006/2007, UBB funcţionează într-un sistem cu 21 de facultăţi. Infrastructura didactica şi de cercetare a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare accentuată în ultimele decenii, în 1997 fiind demarată una dintre cele mai mari investiţii: construirea campusului universitar al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Au fost reluate contactele şi colaborările cu academii şi universităţi prestigioase din lume.

La nivelul anului 2015, din cele 21 de facultăţi ale UBB, 17 desfăşurau activităţi în limba maghiară, iar 9 facultăţi în limba germană. Pentru cei 41.690 de studenţi erau în desfăşurare 337 de programe de studii de licenţă şi master în limba română, 119 în limba maghiară şi 18 în limba germană.

UBB a fost clasificată recent, de către ministerul de resort, drept „universitate de cercetare avansată şi educaţie”. Instituţia ocupă poziţii prestigioase şi în plan internaţional, clasamentele de specialitate plasând Universitatea Babeş-Bolyai în elita academică mondială a instituţiilor de profil. În plan naţional, Universitatea s-a situat în ultimii ani pe primul loc între cele circa 100 de universităţi, conform majorităţii clasamentelor de acest gen, citate de site-ul UBB. Potrivit „Raportului asupra Exerciţiului Naţional de Metaranking Universitar – 2016, Universitatea Babeş-Bolyai ocupă prima poziţie în România.

În prezent, rectorul UBB şi preşedinte al Consiliului de Administraţie este academicianul Ioan-Aurel Pop. De-a lungul timpului, la conducerea UBB în calitate de rectori s-au mai aflat: Emil Haţieganu Emil Racoviţă, Iuliu Haţieganu, Florian Ştefănescu-Goangă, Sextil Puşcariu, Emil Petrovici, Constantin Daicoviciu, Ştefan Pascu, Ion Vlad, Ionel Haiduc, Andrei Marga, Nicolae Bocşan, etc.

Absolvenţi celebri ai UBB, potrivit http://ccarma.centre.ubbcluj.ro: scriitorul Anatol Baconsky (1925-1977), istoricul şi ministrul Daniel Barbu, actorul Pavel Bartoş, scriitorul Mihai Beniuc, ministrul Ákos Birtalan, prim-ministrul şi primarul Emil Boc, prim-ministrul şi primarul Victor Ciorbea, omul politic Corneliu Coposu, istoricul Augustin Deac, istoricul şi ministrul Vasile Dîncu, scriitorul Ştefan Augustin Doinaş, omul politic György Frunda (n. 1951), actorul Ioan Gyuri Pascu, scriitorul Emil Hurezeanu, gimnasta Sandra Izbaşa, omul politic Hunor Kelemen, procuroarea Laura Codruţa Kövesi, filologul Dimitrie Macrea, poetul George Coşbuc, preşedintele şi primarul Klaus Iohannis, omul politic şi prim-ministrul Iuliu Maniu, magistratul Daniel Morar, baschetbalistul Gheorghe Mureşan, istoricul Camil Mureşanu, fizicianul Hermann Oberth, omul politic Ion Raţiu, etc.

Sursa: Agerpres