La începutul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a dat o sentință în procesul dintre firma TRANSILVANIA JUICES SA și CJ Cluj, instituția care administrează parcul industrial Tetarom construit a Tăietura Turcului. Decizia instanței are o miză de aproximativ 1,2 milioane de lei. Firma, care se află în insolvenţă şi îi aparţine lui Cristian Baboş, a solicitat de la administraţia judeţeană 1,2 milioane lei. În opinia omului de afaceri, suma de bani reprezintă daune pentru o afacere ”moartă din faşă”. În trecut, Baboş a fost condamnat pentru că l-a mituit pe fostul judecător clujean Gabriel Năsui, deconspirat în tinereţe că turna la Securitate în tinereţe.
În 6 februarie, Curtea de Apel Cluj a dat o sentinţă prin care pretenţiile firmei TRANSILVANIA JUICES SA sunt spulberate. În 2018, societatea aflată în insolvenţă, a deschis un proces împotriva Tetarom SA şi administraţiei judeţene.
Acum, Curtea de Apel Cluj a decis că pretenţiile societăţii nu au temei.
”Respinge apelul formulat de apelanta S.C. TRANSILVANIA JUICES S.A., societate în faliment, prin lichidator judiciar SP MUREŞ INSOLVENCY SPRL, împotriva încheierilor de şedinţă din 10.02.2021 şi 24.02.2021, ambele pronunţate de Tribunalul Specializat Cluj în dosar nr. 292/1285/2018. Admite apelul formulat de apelanta S.C. TRANSILVANIA JUICES S.A. în contradictoriu cu intimaţii S.C. TETAROM S.A. şi JUDEŢUL CLUJ prin preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, împotriva sentinţei civile nr.470/10.03.2021 pronunţată de Tribunalul Specializat Cluj în dosar nr.292/1285/2018, pe care o anulează în parte şi, evocând fondul: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. TRANSILVANIA JUICES S.A. în contradictoriu cu pârâţii S.C. TETAROM S.A. şi JUDEŢUL CLUJ, având ca obiect despăgubiri întemeiate pe îmbogăţirea fără justă cauză. Păstrează soluţiile primei instanţe privind excepţiile şi soluţia privind capătul de cerere principal. Respinge cererea apelantei privind obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate la fond şi în apel. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, cu depunerea cererii la Curtea de Apel Cluj. Pronunţată azi, 06 februarie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”, arată soluţia pe scurt a instanţei.
Cum a intrat afacerea lui Baboş în gard
În 2006, firma TRANSILVANIA JUICES S.A a închiriat un spațiu în Tetarom I, unul dintre parcurile industriale administrate de CJ Cluj.
La un an după ce firma lui Baboș a intrat în insolvență, în 2018 a deschis un proces împotriva CJ Cluj și Tetarom în care avea pretenții asupra unei sume de peste 1,2 milioane lei. În cererea de chemare în judecată, se arată că potrivit contractului de cesiune nr. 513/12.06.2006, Tetarom S.A. a cesionat societăţii dreptul de folosinţă asupra unui teren în suprafaţă de 13.984 mp (înscris în CF nr. 154168 a municipiului Cluj-Napoca) pentru o perioadă de 49 ani, şi dreptul de a construi în vederea realizării unei investiţii în valoare de minim 5.000.000 EURO, care să asigure minim 60 locuri de muncă. Valoarea contractului de cesiune era una cu dedicație: 0,12 euro/mp/an exclusiv TVA şi o taxă de administrare de 1,5 euro/mp/an, exclusiv TVA.
Ulterior, firma Transilvania JUICES a cesionat contractul închiriere către SC Babos Holding Internațional, firmă care între timp a fost radiată. Ulterior, contractul de închiriere a ajuns la firma Commer SA, deţinută de Anca Virginaş, una dintre partenerele constante de afaceri de-a lui Cristian Baboș. Nici această firmă nu funcționează, fiind în lichidare.
Nimeni nu a realizat investiția de 5 milioane de euro care să asigure cele minim 60 de locuri de muncă. Însă, reprezentanții firmei spun că nu au putut demara afacerea pentru că terenul închiriat nu era stabil și au trebuit să investească sume importante de bani în stabilizarea lui.
În patru ani de la semnarea contractului de închiriere, firmele lui Baboș au reușit doar să toarne o placă de beton și să ridice o parte din schelele pe care ar fi trebuit să se edifice fabrica de sucuri.
Motiv pentru care administrația județeană a reziliat contractul de cesiune semnat cu firma lui Baboș. Decizia aceasta a fost contestată în instanță de Transilvania Juice SA, dar a pierdut procesul. Suplimentar, instanța a decis că placa de beton și schelele metalice trebuiesc demolate pentru că nu au fost construite legal.
În procesul cu miza de 1,2 milioane lei judecătorul a respins plângerea firmei Transilvania Juices SA.
Afacerile lui Baboș au intrat în gard în 2018
Afacerile lui Cristian Baboș au intrat în declin în urmă cu mai mulți ani. În 2018, executorii judecătorești au scos la licitație unul dintre cele mai valoroase active a omului de afaceri clujean: o fermă din comuna Baciu cu un terenul situat în intravilanul localității cu o suprafață de de 12.373 mp. Prețul de evaluare a imobilului a fost de 1.678.530 lei. Cristian Baboş a fost lansat în afaceri de tatăl lui Cristian Ioan Babo. El a fost acţionarul societăţii Agromar din Zalău.
Judecătorul ciripea la Securitate sub numele conspirativ de ”Gabriel”
Potrivit CNSAS, pe vremea Securităţii judecătorului Gabriel Năsui i se spunea ”Cotabiţă”.
Judecătorul Gabriel Adrian Năsui a avut legături cu Securitatea în tinereţe, conform dosarelor studiate de către CNSAS. Misiunea sa era de a-l ţine sub observaţie pe un profesor de la Liceul “Gheorghe Şincai” din Cluj Napoca, aşa cum reiese din Adeverinţa CNSAS 540/29.05.2008.
“În baza notei de constatare nr. S/DI/I438 din data de 12.05.2008, întocmită de către direcţia de specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: domnul Năsui Gabriel a fost recrutat în calitate de colaborator al Securităţii în perioada 1989 – 1991, pentru supravegherea informativă a unui profesor din cadrul Liceului “Gheorghe Şincai”, având numele conspirativ “Cotabiţă” […] Deşi domnia sa a semnat la data de 18.05.1989 – “Angajament”, nu se regăsesc documente care să ateste transmiterea de informaţii securităţii de către domnul Năsui Gabriel, astfel încât să se poată circumscrie noţiunii de colaborator al Securităţii aşa cum este aceasta definită în art. 2. Lit. b şi c din O.U.G. nr. 24/2008.” Pe baza documentelor studiate, CNSAS consideră că lui Năsui Gabriel nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii.
