Opoziţia punk impotriva lui Putin primeşte doi ani de inchisoare
Trei dintre membrele trupei punk Pussy Riot au fost condamnate vineri 17 august, in Rusia, la doi ani de inchisoare. Acestea au fost gasite de Tribunalul din Moscova vinovate de „huliganism şi incitare la ura religioasa”, in urma evenimentelor care au dus la arestarea lor in luna februarie, cand membrele trupei au interpretat „o rugaciune punk” in catedrala Hristos Mantuitorul din Moscova, in care i-au cerut Sfintei Fecioare sa il alunge pe Putin de la putere.
Tribunalul, prin vocea judecatoarei Marina Syrova, arata in sentinţa ca cele trei, Nadejda Tolokonnikova, in varsta de 22 de ani, Ekaterina Samuţevici, in varsta de 30 de ani, şi Maria Alehina, in varsta de 24 de ani, „au incalcat ordinea publica” şi au adus „ofense sentimentelor (religioase) ale credincioşilor”, fara sa işi exprime apoi regretul pentru fapta comisa. Citirea sentinţei a durat aproape trei ore, judecatoarea reluand in mare parte argumentele avansate pe 7 august de procuror, care ceruse atunci o pedeapsa de trei ani de inchisoare pentru cele trei membre ale trupei Pussy Riot.
Judecatoarea Marina Syrova a pus accentul pe caracterul de „sacrilegiu” al faptei comise de Pussy Riot şi pe „ura lor faţa de religie”, citand pe larg declaraţiile angajaţilor şi membrilor echipei care asigura paza catedralei, ce au depus plangere in justiţie pentru „suferinţele” care le-au fost cauzate de „rugaciunea punk” interpretata de Pussy Riot. Avocaţii trupei au cerut achitarea celor trei, dar procurorii au cerut trei ani de inchisoare.
Activitate civica
Procesul de la Moscova a fost intens mediatizat, iar muzicienii au reacţionat imediat, manifestandu-şi sprijinul pentru cele trei colege de breasla. Paul McCartney, Madonna, Sting şi Yoko Ono, vaduva lui John Lennon, şi-au exprimat solidaritatea faţa de cauza celor trei acuzate, iar simpatizanţii lor s-au adunat in semn de solidaritate in mai multe oraşe din Europa şi au manifestat pentru eliberarea lor, la Paris, Bruxelles şi Londra.
Pussy Riot este o trupa ruseasca de punk-rock feminist, fondata in august 2011. „Specialitatea” lor este organizarea de spectacole provocatoare in locuri mai puţin obişnuite, cum ar fi Lobnoye Mesto in Piaţa Roşie, pe acoperişul unui troleibuz sau la metroul moscovit, in care subiectul central este viaţa politica ruseasca.
Potrivit unei din fondatoarele trupei, „spectacolele Pussy Riot pot fi considerate fie arta disidenta, fie acţiune politica ce utilizeaza forme artistice. Oricare ar fi, spectacolele noastre sunt o forma de activitate civica faţa de represiunile unui sistem politic corporatist care işi indreapta puterea impotriva drepturilor omului şi libertaţilor civile şi politice”.
Pe 21 februarie, patru membre ale trupei au organizat un spectacol in Catedrala lui Hristos Salvatorul din Moscova, motivate de opoziţia lor faţa de preşedintele rus Vladimir Putin şi politica Bisericii Ortodoxe Ruse. Acestea au fost date afara de forţele de securitate ale bisericii, iar la inceputul lunii martie trei dintre ele au fost arestate sub acuzaţia de huliganism.
Procesul a inceput la sfarşitul lunii iulie, fiind controversat atat in Rusia, cat şi la nivel global. Potrivit unui sondaj al Centrului Levada, 44% din ruşi au fost de acord cu procesul şi considerau ca este corect, iar 17% erau de pareri contrare. In 17 august, cele trei membre au fost condamnate pentru huliganism motivat de ura religioasa (Articolul 213.2 din Codul Penal) la cate doi ani de inchisoare. Miniştrii de Externe ai Germaniei şi Suediei, alaturi de reprezentanţi ai Uniunii Europene şi Statelor Unite, au declarat ca aceasta sentinţa a fost „disproporţionata”.
De dupa gratii, membrele Pussy Riot agita in continuare spiritele in Rusia. Acestea au lansat recent o noua piesa, intitulata „Putin aprinde focurile”, careia fanii i-au facut deja un videoclip. Site-ul tribunalului care le-a condamnat pe cele trei punkeriţe a fost victima unui atac cibernetic. Pe pagina instituţiei au aparut mai multe sloganuri, precum „Banda de hoţi ai lui Putin jefuieşte ţara”, dar şi noua melodie a formaţiei.
Susţinere globala
Susţinerea pentru cauza trupei ruseşti a facut inconjurul planetei. Mii de simpatizanţi ai grupului punk au protestat la Moscova şi in alte colţuri ale lumii. 150 de tineri au intrat pentru scurt timp vineri seara in catedrala Stephansdom din Viena. In ajunul pronuntarii sentinţei impotriva membrelor „Pussy Riot”, un grup de tineri au decis sa protesteze in faţa Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinau, cerand eliberarea necondiţionata a celor trei fete din izolator. Evenimentul a fost organizat de catre activiştii pentru drepturile omului ai Amnesty International Moldova. Mişcari de susţinere au avut loc la Londra, Dublin, Barcelona, Varşovia, Berlin, Kiev şi in alte mari oraşe din toata lumea. La New York, şase manifestanţi au fost arestaţi pentru nerespectarea ordinii publice. In total, 48 de oraşe au organizat proteste in susţinerea Pussy Riot. Dupa anunţarea sentinţei, in Moscova au inceput protestele, iar poliţia a folosit gaze lacrimogene ca sa-i potoleasca pe protestatari.
Acestora li s-a alaturat marele şahist Garry Kasparov, devenit una din vocile cele mai vehemente ale opoziţiei din Rusia. Acesta s-a ales cu dosar penal, dupa ce a fost reţinut in faţa Tribunalului din Moscova, unde s-au adunat mai mulţi simpatizanţi ai trupei punk Pussy Riot. Deşi este clar din filmarile şi fotografiile de la faţa locului ca acesta a fost agresat cand l-au ridicat poliţiştii, Kasparov este acuzat ca l-ar fi muşcat pe unul din aceştia, motiv pentru care a fost inchis. Acum, Kasparov risca cinci ani de inchisoare. Fostul campion mondial la şah, adversar declarat al lui Putin, a depus o plangere impotriva ofiţerului de poliţie care l-ar fi batut, iar apoi l-a acuzat pe nedrept ca l-a muşcat de deget.
Şi lideri politici occidentali au luat poziţie. Preşedintele Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Jean-Claude Mignon, şi secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, susţin ca sentinţa pronunţata in Rusia impotriva membrelor formaţiei „Pussy Riot” este disproporţionata in raport cu delictul comis de acestea.
Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, a condamnat pedeapsa stabilita impotriva membrelor grupului Pussy Riot. Ea a reamintit de acuzaţiile privind „rele tratamente” impotriva celor trei tinere pe durata detenţiei provizorii, şi a subliniat ca acest caz pune sub semnul intrebarii respectarea drepturilor omului in Rusia. Şi Departamentul de Stat al SUA a denunţat verdictul „disproporţionat” pronunţat in cazul membrelor trupei punk Pussy Riot, indemnand Moscova sa revizuiasca decizia şi sa asigure libertatea de expresie.
Biserica Ortodoxa rusa a lansat un apel la clemenţa faţa de cele trei membre ale grupului. „Fara a avea dubii asupra legitimitaţii deciziei justiţiei, cerem autoritaţilor statului sa dea dovada de clemenţa faţa de condamnate, in speranţa ca vor renunţa la repetarea acestui gen de sacrilegiu”, se arata intr-un comunicat al Bisericii ortodoxe ruse. Formaţia a protestat la adresa patriarhului Kiril, deoarece acesta işi aratase faţiş susţinerea pentru Vladimir Putin, in cursa pentru prezidenţiale.
Diana Gabor
