Cu sprijnul Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în perioada următoare va fi reluată căutarea rămăşiţelor pământeşti ale lui Iuliu Maniu, fostul premier al României, mort într-o celulă a închisorii din Sighetu Marmaţiei şi aruncat, după aceea, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. După mai bine de 60 de ani de la moarte, rămăşiţele pământeşti ale lui Iuliu Maniu s-ar putea întoarce ”acasă”, la Bădăcin, acolo unde, pe Dealul Ţariniii, un mormânt gol îl aşteaptă pentru a-i găzdui somnul de veci, se arată în adevărul.ro. Încercări de a găsi osemintele şi a le aduce acasă au mai existat, chiar şi în perioada comunistă, însă fără nici un rezultat. Speranţele se îndreaptă acum către IICCMER, care a încheiat joi, 10 septembrie, un parteriat cu Parohia Greco-Catolică din Bădăcin, iar una dintre coordonatele colaborării dintre cele două entităţi va fi chiar aceasta: căutarea de către specialiştii institutului, experimentaţi în dezgroparea şi identificarea victimelor comunismului, a osemintelor fostului mare om politic.
Potrivit informaţiilor prezentate vineri, într-o conferinţă de presă susţinută la Şimleu Silvaniei, de avocatul şi consultantul politic Răzvan Prişcă şi de preotul Cristian Borz, parohul greco-catolic de la Bădăcin, specialiştii IICCMER vor folosi un aparat special – un fel de dronă – în fapt un geo-radar, care va survola suprafaţa cimitirului şi va oferi informaţii despre ce se ascunde acolo până la o adâncime maximă de doi metri. Un important reper pentru ei va fi o tijă metalică de câţiva zeci de centimetri, care i-a fost implantată lui Iuliu Maniu în gamba stângă, după ce a fost rănit pe frontul italian în Primul Război Mondial. ”Noi am pornit demersurile. În principiu, în două săptămâni vom organiza echipa pentru cercetarea terenului şi pentru săpături. Terenul va fi cercetat într-o perioadă scurtă şi dacă vom reuşi să identificăm acea tijă se va săpa direct în zona respectivă”, a precizat Răzvan Prişcă. În cazul în care vor fi identificate, osemintele vor fi identificate cu ajutorul unei probe ADN, existând deja un acord din partea Institutului de Medicină Legală pentru o testare gratuită a rămăşiţelor. Dacă vor fi găsite şi identificate, rămăşiţele pământeşti vor fi aduse la Bădăcin şi reînhumate în grădina casei sale de pe Dealul Ţarinei, aşa cum Iuliu Maniu şi-a dorit. Telenovela căutărilor osemintelui lui Iuliu Maniu Potrivit lui Cristian Borz, prima încercare de recuperare a rămăşiţelor pământeşti ale lui Iuliu Maniu a avut loc în 1970, când Clara Boilă, fiica Elenei Pop (n. Maniu), în calitate de nepoată directă, a adresat un memoriu lui Nicolae Ceauşescu prin care a cerut indicarea locului în care a fost înmormântat Iuliu Maniu şi reînhumarea rămăşiţelor la Bădăcin. Formal, organele de conducere de atunci îşi dau acordul, fără însă fără a permite accesul familiei la exhumare. La sfârşitul lunii iunie 1971, un delegat al Ministerului de Interne s-a prezentat împreună cu încă două persoane, având în maşinile rămase la poartă osemintele pe care urmau să le prezinte familiei la Bădăcin.
Potrivit preotului, delegatul avea şi un certificat medico-legal, pe care l-a citit în prezenţa familiei. În certificat se preciza că ”s-a procedat la exhumarea osemintelor fostului deţinut politic I.M. în prezenţa medicului aparţinând Institutului Mina Minovici şi a directorului închisorii Sighet; la 1,5 m s-au găsit oseminte complet discarnate cu resturi din lemnul de fag al sicriului”, erau precizate măsurile exacte ale oaselor şi ale unor unghiuri semnificative, se arăta care dintre dinţi şi măsele s-au găsit şi care nu, precum şi faptul că cubitusul prezenta o urmă de fractură. La sfârşit se prezenta că aceste oseminte aparţin unui decedat în vârstă de cca. 65-75 de ani, de 1,70-1,75 m. înălţime şi că, după semnele ce le prezintă, pot să aparţină fostului deţinut I.M.. ”Încă din timpul citirii actului familia şi-a dat seama că au în faţă un document care dovedeşte că osemintele nu sunt ale lui Iuliu Maniu. În document se preciza că ele prezintă dentiţie, în timp ce Iuliu Maniu în momentul morţii nu mai avea niciun dinte, şi, în al doilea rând, prezenta fractura cubitusului, în timp ce Iuliu Maniu a avut o fractură la tibie (în urma unei răni căpătate în primul război mondial). Iuliu Maniu a murit la 80 de ani şi nu la 65-75 de ani, aşa cum se prezenta în document”, explică preotul. În plus, se ştia că deţinuţii erau îngropaţi dezbrăcaţi, aşa că nu puteau exista în preajma rămăşiţelor lui Iuliu Maniu resturi de îmbrăcăminte. Delegatul a promis că va cere lămuriri la Bucureşti. După câteva ore i-a telefonat Clarei Boilă spunând că “regretă confuzia ce s-a întâmplat şi că aceasta s-a datorat faptului că i s-au dat alte oseminte dintre cele exhumate de la Sighet şi care se găsesc toate la Ministerul de Interne, şi că va reveni în câteva zile cu osemintele lui Iuliu Maniu”, ceea ce nu s-a mai întâmplat niciodată. De-a lungul anilor care au urmat primei încercări a familiei de a recupera osemintele lui Iuliu Maniu şi până în prezent, au avut loc mai multe demersuri de identificare a rămăşitelor pământeşti şi aducerea acestora la Bădăcin, însă toate au fost soldate eşecului. În 2006, o echipă de procurori din cadrul Secţiei Parchetelor Militare s-a aflat în Sighetu Marmaţiei pentru a întreprinde cercetări, în vederea identificării osemintelor mai multor deţinuţi politici ucişi pe vremea comunismului. Printre acestea se aflau personalităţi marcante ale politicii româneşti din perioada interbelică, precum Iuliu Maniu şi Constantin I.C. (Dinu) Brătianu. La operaţiunile de căutare, ce s-au derulat pe circa două hectare de pământ, au participat arheologi, medici legişti şi istorici, alături de care anchetatorii sperau să identifice osemintele foştilor deţinuţi politici schingiuiţi şi îngropaţi, mai apoi, în mare secret, la ordinele conducătorilor comunişti. Cercetările au continuat cu întreruperi şi reluări, cu piste noi, însă cu toate eforturile celor implicaţi, osemintele nu au fost încă identificate. Cine a fost Iuliu Maniu Născut la Şimleu Silvaniei, în Sălaj, Iuliu Maniu a fost prim-ministru al României în cadrul a trei guverne naţional-ţărăniste, preşedinte al Partidului Naţional Român (1919-1916) şi al Partidului Naţional Ţărănesc (1926-1933 şi 1937-1947), până la desfiinţarea sa ilegală de către comunişti. De asemenea, Iuliu Maniu a fost liderul necontestat al opoziţiei democratice din România, fapt ce i-a şi adus condamnarea de către comunişti la peste 100 de ani de închisoare. El a murit în 5 februarie 1953 în temniţa de la Sighetu Marmaţiei. Iuliu Maniu a fost mentorul lui Corneliu Coposu, între cei doi existând şi o relaţie de rudenie. Coposu i-a fost secretar personal şi politic lui Maniu, Seniorul încercând, până la moarte, să redea importanţa cuvenită activităţii de om politic şi de stat a lui Iuliu Maniu, importanţă ştearsă intenţionat din manualele de istorie de comunişti. Campanie pentru salvarea casei lui Iuliu Maniu Casa din Bădăcin în care a copilărit Iuliu Maniu, deşi, formal, este monument istoric, practic este o dărăpănătură, închisă accesului publicului de mai mulţi ani din cauza degradării în care se află.
În februarie a început, însă, campania publică „Salvaţi Istoria Naţională, Salvaţi Casa lui Iuliu Maniu din Bădăcin!“, care îşi propune tocmai strângerea de fonduri pentru salvarea casei de la prăbuşire şi redarea acesteia publicului larg, campanie ce se adresezează tuturor românilor din ţară şi străinătate. Doritorii pot să sprijine acest proiect, donând în conturile:
Lei: RO22RZBR0000060002085400
Euro: RO18RZBR0000060002899205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj.
