Politicienii au votat pe seșt un articol din Codul penal care pune botniță ziariștilor. Este vorba de articolul 277, care prevede pedepsirea cu până la trei ani de închisoare a persoanelor care dezvăluie informaţii din dosarele penale. Inițial, văzut ca o cenzură la adresa presei, această prevedere a fost respinsă de Comisia juridică a Senatului, însă supusă la vot ea a trecut, fiind aprobată tacit de aleșii neamului. Deputaţii care susţin modificarea Codului Penal şi sancţionarea persoanelor care dezvăluie informaţii din dosarele penale argumentează că scopul ar fi acela de a proteja interesele justiţiei, dar şi că presa nu are dreptul de a intra ”cu bocancii în viaţa intimă” a unui om.

 

Printre susținătorii articolului 277 se numără și deputatul clujean Mate Andras, care a fost condamnat penal cu suspendare pentru conflict de interese.

”În anumite faze ale procesului, anumite informaţii pot fi date publicităţii fără a fi lezate drepturile unei persoane, cum este dreptul la viaţă privată. Cred că trebuie făcute anumite modificări. Libertatea presei nu înseamnă încălcarea drepturilor altor persoane. Altfel închidem Parchetul şi poate face presa justiţie. O persoană are dreptul să afle pe cale oficială dacă este urmărită penal, nu din presă”, explică Mate Andras.

Întrebat dacă jurnalistul care publică informaţii dintr-un dosar penal este pasibil de sancţiunile prevăzute de propunerea legislativă al cărei iniţiator este şi care a trecut tacit de Senat, Șerban Nicolae a răspuns: ”Nu, nici vorbă, pentru că jurnalistul care publică stenograme dintr-un dosar penal sau orice alte informaţii dintr-un dosar penal nu este cel care divulgă. Cel care divulgă este cel care a transmis infromaţia către jurnalist. Legea prevede foarte exact. Este vorba despre dezvăluire, iar jurnalistul nu dezvăluie, pentru că nu anchetează penal, jurnalistul nu face anchete penale, ci autorităţile statului. Din punctul meu de vedere, jurnalistul nu are nicio legătură cu dezvăluirea de date dintr-un dosar penal, pentru că divulgarea despre care vorbesc eu se produce până la jurnalist, sau până la orice altă persoană, pentru că aici nu este vorba despre presă”, a mai declarat Nicolae.

Senatorul PSD a spus că ”cei care cred, de bună credinţă, că presa ar avea de pierdut în această chestiune, pot să stea liniştiţi”, din punctul său de vedere.

 

Anchetele din presă ”recompensate” cu închisoarea

Pe de altă parte, organizațiile de protecție a libertății presei sancționează modul în care articolul problematic a fost adoptat de Senat. ”Considerăm că modificarea art. 277 vizează direct difuzarea de către mass-media a informațiilor din dosare și include nejustificat jurnaliștii printre subiecții legii, aceștia riscând pedepse cu închisoarea pentru difuzarea unor informații. Susținem menținerea variantei actuale a articolului 277, în care sunt enumerate categoriile de persoane cărora li se aplică prevederile acestui articol („martor, expert sau interpret”).

Responsabilitatea păstrării informațiilor din dosare aparține exclusiv persoanelor care au atribuții în acest sens. În momentul în care astfel de informații ajung la presă, decizia publicării sau a nepublicării lor revine exclusiv corpului editorial, în funcție de evaluarea proprie. Jurnaliștii au obligația profesională de a oferi informații de interes public.

Articolul 277 pune în pericol dreptul profesional al jurnaliștilor de a proteja confidențialitatea surselor. Orice restrângere a acestui drept constituie un atac la dreptul cetățenilor la liberă informare. Jurnaliștii au dreptul profesional de a publica inclusiv documente clasificate sau secrete de stat, atunci când publicarea acestora servește unui interes public superior (ex: comiterea unei infracțiuni).

Senatorul Șerban Nicolae aplică un dublu standard atunci când face referire la jurisprudența CEDO. Pe de o parte, invocă rezonabil jurisprudența CEDO în favoarea libertății de exprimare atunci când justifică modificarea articolului 276 (oferind protecție jurnaliștilor care pun în discuție modul în care sunt instrumentate anumite dosare); pe de altă parte, ignoră aceeași jurisprudență prin modificările aduse articolului 277, restrângând jurnaliștilor dreptul de a publica informații și/sau opinii în legătură cu anumite dosare”, se arată într-o poziție a ActiveWatch.

 

Articol cu istorie

Articolul respectiv a mai fost supus votului parlamentarilor însă din cauza problemelor pe care le ridică nu a avut succes. În martie 2009, în timpul guvernului Boc 1 (PDL+PSD), Ministerul Justiţiei, condus atunci de Cătălin Predoiu, a trimis Parlamentului proiectul noului Cod Penal. S-a decis ca o subcomisie a Comisiei juridice să dezbată şi să aducă amendamente proiectului, după care urma ca acesta să fie dezbătut în plenul celor două Camere. Subcomisia pentru Cod Penal (şi pentru Codul de Procedură Penală) a fost condusă de Victor Ponta, la vremea respectivă nu doar deputat, ci şi ministru pentru relaţia cu Parlamentul.

Printre articolele codului respectiv, s-a “strecurat” şi articolul 276 din noul Cod penal, intitulat „Presiuni asupra justiţiei”, precizează: „Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

La vremea respectivă, liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, şi deputatul Alina Gorghiu au anunţat depunerea unei propuneri legislative care abrogă din noul Cod penal prevederea care instituia sancţiuni pentru declaraţii critice la adresa acţiunilor magistraţilor. Iniţiativa legislativă semnată de Scutaru, Gorghiu, preşedintele PNL Crin Antonescu, dar şi cea mai mare parte a parlamentarilor PNL abrogă articolul 276 din Legea 286/2009 privind Codul penal. Semnatarii au menţionat că solicită adoptarea propunerii legislative în procedură de urgenţă, astfel încât să intre în vigoarea înainte de 1 februarie 2014. Argumentele prezentate de Scutaru şi Gorghiu vizează faptul că respectivul articol ar îngrădi libertatea de exprimare garantată prin legea fundamentală şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

 

Vânătoarea de ziariști

Această cenzură împotriva presei a început în tandem cu CSM. Încă din 2011, în urma scandalului iscat cu percheziţiile făcute de procurori la locuinţele unor judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), reprezentanţii CSM au considerat mai util să atragă atenţia ziariştilor că nu ar fi trebuit să publice informaţiile venite pe surse, în loc să investigheze care au fost sursele din interiorul DNA care au oferit aceste informaţii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.