Războiul primarilor
Preluarea mandatului de primar al comunei Ineul de Criş de către PNL-istul Ioan Şanta a generat un adevărat conflict cu predecesorul său, colegul de alianţă, PD-istul Matei Radu Mircea. Actualul primar îşi acuză predecesorul că a încheiat o serie de conrtacte păguboase pentru bugetul local, lucru adus în atenţia organelor de cercetare penală, în timp ce fostul primar nu se sfieşte să acuze că alegerile au fost câştigate de rivalul său prin mituirea comunităţii rrome din localitate. Mai mult, fostul primar îşi înfierează urmaşul susţinând că a dezlănţuit o adevărată prigoană împotriva celor care nu i-au fost alături în campania electorală.
Sorin Şandor
Reproşurile legate de trucarea alegerilor nu s-au stins nici în prezent, cu toate că de la acest eveniment au trecut mai bine de patru luni. Între cei doi protagonişti ai turului doi din scrutinul pentru locale, de altfel acum colegi în cadrul Alianţei DA PNL-PD, a izbugnit un conflict deschis, ajuns şi în atenţia mass-media şi a organelor de cercetare penală. Ioan Şanta este acuzat de fostul primar că ar fi mituit comunitatea ţigănească, cu alcool, în ziua alegerilor, pentru a le cerşi voturile. Matei Radu susţine că doar intervenţia observatorilor orădeni au pus capăt acestei practici. La rîndul, şanta ripostează. El susţine că de fapt fostul primar şi-a pregătit din timp succesul în alegeri, prin folosirea banului public şi favorizarea unor interese de grup. „Sunt numit primar al ţiganilor. Nu este adevărat nimic din ceea ce primarul Matei susţine. Nu am câştigat alegerile cu ajutorul ţiganilor. De altfel, după primul tur al alegerilor fostul primar a desfăcut sticla de şampanie, considerându-se învingător. Avea un avans considerabil în faţa mea. Am câştigat la o diferenţă de 71 de voturi ceea ce l-a enervat tare rău”, ne spune primarul. Şanta susţine că, dimpotrivă, predecesorul său ar fi oferit ţiganilor ţigla de pe dispensarul din Ineu, 1600 de bucăţi, geamurile din căminul cultural şi aproximativ 100 de scaune din acelaşi cămin, constate lipsă la preluarea madatului. ”Matei a organizat împotriva mea rromii, care au venit cu trăsurile la secţiile de votare şi au votat pe faţă cu domnul Matei Radu Mircea. Aceste afirmaţii pot să le dovedesc folosind ca martori persoanele care au fost la secţiile de votare. În colonia de ţigani din Husasău de Criş fostul primar a acordat locuri de casă fără aprobarea Consiliul Local, cu complicitatea fostului consilier Ţărău Pavel, care a participat la delimitarea suprafeţelor. Toate aceste locuri de casă au fost acordate din păşunea statului român. Acolo sunt cel puţin 20 de locuri de casă. Astfel a avut votul ţiganilor… Să vă mai spun că s-a alocat de la bugetul Consiliului Judeţean o sumă de 105 milioane de lei pentru a face trotuarul în comună. Fostul primar a cumpărat ciment şi l-a împărţit în timpul campaniei electorale rromilor şi altor prieteni de-ai lui. Trebuia să îl dee pe număr de case şi să nu facă discriminare între oameni”, subliniază primarul Şanta.
Casă de rugăciune în loc de şopron
În aceeaşi ordine de idei, primarul Ioan Şanta dezvăluie modul în care Matei a reuşit să îşi asigure, din timp, votul a comunităţii penticostale din comună. Primarul susţine că Mircea Matei, pentru a-şi asigura votul comunităţii penticostale din zonă, cifrată la circa 25% din totalul locuitorilor, a fost părtaşul unei escrocherii care a permis construirea unui lăcaş de cult, în baza unei autorizaţii eliberate pentru ridicarea unui sopron multifuncţional. Scopul acestui truc a fost scutirea de la plata unor taxe impuse de autorizare, către bugetul local. În autorizaţia de construcţie eliberată la data de 15 februarie 2001, deci în timpul mandatului fostului primar, se prevede ridicarea unui şopron multifuncţional, în Husasăul de Criş. După cum se poate constata la faţa locului, şopronul autorizat în acte nu există. A fost ridicată o clădire, dotată cu ferestre şi uşi, cu burlane şi instalaţie de încălzire, foarte bine întreţinută. Primarul susţine că, în conformitate cu practicile religioase ale comunităţii penticostale, aici se ţin periodic rugăciuni. Şopronul, devenit casă de rugăciune, este centrul spiritual al penticostalilor din Husasăul de Criş. Autorizaţia a fost eliberată în baza unui proiect întocmit de ing. Silviu Popovici, ing. Gabor Radu şi verificat de arh. Mihail Pantor. Beneficiarul este un anume Florian Fechete, enoriaş al bisericii penticostale. În memoriul tehnic înaintat primăriei, în varianta originală, apare un mic fals. Dacă în tipăritura iniţială memoriul a fost întocmit pentru a justifica ridicarea unei case de rugăciune, fără sfială, cu o simplă corectură din pix, destinaţia clădirii a fost modificată în cea de şopron multifuncţional. De altfel, schiţele proiectanţilor se referă fără dubii la un şopron multifuncţional, cu pardoseală din gresie. De la bun început şochează naivitatea edililor care au aprobat ridicarea unui şopron multifuncţional pardosit cu gresie, pe o suprafaţă de 56 de mp, şi dotat cu fosă septică. Aceste elemente care indicau cu certitudine o altă destinaţie pentru această clădire au fost trecute cu vederea de reprezentanţii administraţiei. De altfel, întregul proiect indica un alt gen de construcţie, nicidecum un depozit pentru fân, utilaje agricole sau alte accesorii gospodăreşti. „Până acum câteva zile, la intrarea în clădire, era încă o tablă pe care scria clar că este vorba despre o casă de rugăciune. Vă mai spun că în satul Husasăul de Criş avem în jur de 350 de pocăiţi, din cei 1000 de locuitori ai localităţii. Vă daţi seama că ei aduc nişte voturi importante pentru cei care îi ajută”, ne explică primarul.
Baltă cu peşte vândută ca păşune degradată, cu 145 de milioane
Stârnit de fostul primar, Şanta ne dezvăluie culisele unor afaceri necurate în care Mircea Matei a fost protagonist. Primarul îşi acuză predecesorul că ar fi artizanul vânzării unei suprafeţe de teren, aproximativ 3 hectare, unei firme din Oradea, pentru suma de 145 de milioane de lei. Suma a fost obţinută în urma unei licitaţii cu strigare, la care au participat cinci firme, preţul de pornire fiind de 143.600.000 lei. În scriptele Primăriei Ineu apare şi o hotărâre a Cosniliului Local al comunei, din data de 22 decembrie 2002, semnată de preşedintele de şedinţă, prin care aleşii comunei aprobă această tranzacţie. Paradoxal, pe ordinea de zi a şedinţei menţionate sau în procesul verbal al şedinţei, întocmit de fosta secretară a primăriei, nu apare ca acest punct să fi fost adus în discuţie. „După cum vedeţi şi dumneavoastră, pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local, din data de 22.12.2003, figurează că s-ar fi discutat doar trei puncte, respectiv aprobarea bugetului pe anul 2004, aprobarea vânzării unui imobil către Lobonţ Sorina şi aprobarea decontării abonamentelor profesorilor. Nu s-a pus în discuţie vânzarea terenului menţionat”, precizează primarul. În aceste condiţii, ipotezele pot fi doar două: fie primarul şi preşedintele de şedinţă au elaborat mână-n mână o decizie care ar fi trebuit să aparţină aleşilor comunei şi au cosfinţit o tranzacţie fără acordul consilierilor, fie procesul verbal de desfăşurare a şedinţei ar fi fost prost întocmit. Din păcate, nici una dintre părţile menţionate nu au fost în măsură să ne ofere explicaţii, nefiind de găsit. Tot refertitor la această tranzacţie şochează suma în baza căreia a fost vândut terenul, mai puţin de 4000 de euro pentru o suprafaţă de 3 ha, situată la circa 20 de km de Oradea. De altfel, în documentele de vânzare cât şi în contractul încheiat la notar între Primăria Ineu, reprezantată de primarul Matei Radu Mircea şi firma Mikelinos, se specifică perfectarea tranzacţiei pentru achiziţionarea unei suprafeţe de păşune degradată, înscrisă în CF nr. 1, Husasău de Criş, cu nr. topo 1066. Suma plătită este de 145.036.000 lei. Surpriza şi mai mare apare după o simplă deplasare în teritoriu cînd, cu ochiul liber, se constată că păşunea degradată este de fapt un luciu de apă, o baltă ideală pentru pescuit, întinsă pe o suprafaţă de circa 2 ha de teren. „Păşunea degradată era de fapt un luciu de apă, ideal pentru pescuit. Evident că primarul matei ştia asta, dar a aprobat vânzarea la preţul pe care îl ştiţi”, subliniază primarul Şanta. În aceste condiţii, achiziţionare cu 145 de milioane de lei a unei adevărate afaceri a fost un adevărat chilipir pentru beneficari, mai puţin pentru comunitatea din Ineu. În prezent, balta este o atracţie pentru pescarii orădeni, mărturie fiind îmbulzeala din fiecare sfârşit de săptămână. De altfel, ca o dovadă a prosperităţii patronilor, aici se pun temeliile unu han pescăresc.
Fostul primar se consideră victimă a răzbunării urmaşului său
Învinsul în alegeri este convins că Şanta ar fi dezlănţuit o adevărată prigoană împotriva sa şi a amicilor săi care i-au fost aliaţi în campania electorală. În această ordine de idei se înscriu măsurile privind rezilierea unor contracte de concesionare, încheiate sub tutela lui Mircea Matei Mircea şi chiar lichidarea afacerilor unor săteni, amici de-ai fostului primar. La rândul său, Mircea Matei este acuzat de urmaşul său că ar fi încheiat un contract păgubos pentru gestionare şi paza fondului forestier aflat în proprietatea comunei. „Fostul primar a predat pădurea Ocolului Silvic Privat Remeţi cu o cotă de 11 euro pe hectar, în pază şi administrare. Acelaşi lucru, după rezilierea contractului, Romsilva ni-l face la 10 dolari pe hectar. Am făcut astfel un beneficiu de aproape 100 d emilioane de lei primăriei. Este vorba de 374 de hectare de teren forestier. Nu puteam să lăsăm această pădure unei foirme private care avea angajat un pădurar care în ultima perioadă, în urma unui control efectuat de primărie, Romsilva si Ocolul Remeţi s-a constatat că a făcut un prejudiciu de aproape 2 milioane de lei într-o lună de zile, neexecutându-şi atribuţiile de pază. Decizia rezilierii a fost luată în Consiliul Local. Pădurea nu a fost dată domnului Bitiş pentru a ne achita datoriile din campanie”, subliniază primarul. Şanta este acuzat că ar fi dispus sigilarea cazanului de ţuică a lui Petru Vaida, localnic din Husasău de Criş, amic al fostului primar. „Nu eu am sigilat cazanul lui Vaida Petru. Nici nu ştiu unde locuieşte. Decizia aparţine domnului inspector Roşoga Ioan, de la Trezoreria Comunelor, datorită faptului că dândul îi are în subordine pe aceşti mici întreprinzători. Au fost executate verificări şi s-a decis închiderea cazanului. Nu eu i-am dat amenda de 50 de milioane, ci inspectorul de la finanţe”, încheie primarul.
Şanta se plânge că a găsit primăria înglodată în datorii
Edilul şef al comeniu Ineul de Criş, comună cu peste 4000 de locuitori, încearcă să dezmintă şi alte acuze care i se aduc. El susţine că a preluat primăria cu un buget secătuit de fostul primar, în total peste 5 miliarde de lei neachitate pentru diverse prestări de servicii. Se pare că scandalul din Ineu a fost stârnit de rezilierea unui contract de concesionare, pentru o suprafaţă de teren de circa 250 de mp, acordat de Matei Radu Mircea în favoarea unui simpatizat de-al său, Ciucaş Dumitru, în anul 2000. Beneficiarul concesiunii îl acuză pe primar că gestul său, consfiinţit de o hotărâre a Consiliului Local Ineu, din data de 13 august, este consecinţa fapului că este suporter al fostului edil. Terenul deţinut sub formă de concesiune de Ciucaş este transformat într-o zonă de parcare pentru utilajele săteanului şi în curte pentru păsări. Primarul susţine că a propus Consililului Local Ineu rezilierea contractului de concesiune, motivul fiind nerespectarea clauzelor contractuale. „Prin contractul de concesiune, încheiat în martei 2000, Ciucaş era obligat ca în termen de 12 luni de la darea în folosinţă a terenului să înceapă construcţia unui imobil. Nu s-a întâmplat aşa ceva, nici până în prezent nefiind nici o fundaţie pe acel teren. În aceste condiţii, era firesc să cerem rezilierea contractului de concesiune”, ne spune primarul Ioan Şanta. Domnia sa consideră că nu este vorba despre nici un fel de răzbunare. Mai mult, primarul susţine că Ciucaş ocupă abuziv o parte din domniul public, limitrof gospodăriei sale. Edilul şef al Ineului este de părere că această concesionare, încheiată de fostul primar, nu are temei legal. „În contractul de concesionare trebuie să scrie hotărârea de Consiliu Local în care a fost aprobată.Nu există o hotărâre de Consiliu în care să se fi aprobat concesionare”, punctează primarul. Întrucât decizia Consiliul Local Ineu nu a fost atatcată de Prefectura Bihor, în cursul săptămânii viitoare buldozele vor călca la pământ gardul terenului concesionat de fostul primar. În aceeaşi situaţie a rezilierii conrtactului de concesionare se află şi firma SC Alexspeed SRL. Tot prin decizie a consilierilor locali, acest teren a fost retras societăţii amintite deoarece acumulase datorii la bugetul local de circa 1 miliard de lei, chirie neachitată pentru anul 2002, la care se adaugă penalităţile pentru întîrziere. Primarul dezminte zvonurile conform cărora ar fi artizanul acestei rezilieri, deoarece ar dori să ofere această parcelă unei firme la care munceşte fiul său. Actualul primar este acuzat că ar fi favorizat ridicare unui local în care să se servească băuturi alcoolice în imediata vecinătate a unei grădiniţe de copii. Localul ar aparţine unui apropiat de-al său, pe nume Dumitru Madar.”Terenul este lângă căminul cultural, care nu este o instituţie de învăţământ. Acolo se organizează petreceri si discotecă. Nu este o instituţie de învăţământ. Acolo este o grădiniţă de copii, prin bunăvoinţa Consiliului Local. Grădiniţa funcţionează într-un spaţiu amenajat în cadrul căminului, zugrăvit şi dotat de primărie. Este o soluţie provizorie, acceptată de consilieri, pentru ca activitatea didactică să se desfăşoare corespunzător. Întradevăr, în curte a fost alocat un spaţiu unui bun locuitor al acestei comune, care nu este consilier PSD, dar care a ajutat comuna cu diverse investiţii, respectiv la construcţia unei biserici şi la pietruirea unui drum, investiţie de circa 40 de milioane de lei. nu eu i-am dat acel spaţiu, ci Consiliul Local. Nu sunt prieten cu Mitică, suntem rude”, conchide primarul.
Sorin Şandor
