Înscrierea partidelor – mărul discordiei în politica românească

Cel mai recent scandal legat de înregistrarea unui partid politic este legat de cererea unui cetăţean de diziolvare a PDL pe motiv că documentaţia pentru înregistrarea partidului a fost depusă cu întârziere. În timp ce liderii partidului dau asigurări că nu există probleme, opoziţia susţine iniţiativa preşedintelui Partidului Democrat. Anul acesta au mai depus cereri de înregistrare USL, UNPR, Partidul Popular al Maghiarilor din România şi Partidul Poporului.

Partidul Democrat Liberal (PDL) a fost acuzat săptămâna trecută că ar fi depus documentaţia pentru înregistrarea la Registrul partidelor politice din cadrul Tribunalului Bucureşti cu întârziere, depăşind termenul de recomandare de 30 de zile. Viorel Ranghilescu, preşedinte al Partidului Democrat, a cerut dizolvarea formaţiunii democrat-liberale, avand în vedere că modificările aprobate în cadrul Congresului Naţional din luna mai ar fi trebuit comunicate Tribunalului Bucureşti în termen de 30 de zile de la data adoptării. Tribunalul Bucureşti a luat în discuţie, în 8 septembrie, cererea lui Viorel Ranghilescu privind dizolvarea PDL.

30 de zile, doar o recomandare

Purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu, a asigurat că documentele au fost depuse, însă nu a dezminţit faptul că actele nu au fost depuse în termen legal. Totuşi, acesta a subliniat că „PDL-ul nu va fi radiat”. „Din câte ştiu, documentele s-au depus. Vă asigur însă că documentele au fost semnate de preşedintele partidului şi au fost trimise Tribunalului. Eu trebuie să vă explic acum cum merg lucrurile la Parchet? Noi am depus şi în mod evident instanţa va decide. Să aşteptăm să se pronunţe instanţa. (…) În legatură cu perspectiva radierii PDL, eu nu cred că o să se întâmple”, a spus Sever Voinescu, într-o intervenţie la Antena 3.
Preşedintele PDL Emil Boc le-a spus tinerilor din PDL prezenţi la şcoala de vară a partidului că pot sta liniştiţi. „Documentele au fost semnate, sunt înaintate spre Tribunalul Municipiului Bucureşti. Termenul de 30 de zile din legea partidelor politice este un termen de recomandare, nu de decădere, pentru că în legea partidelor politice, articolul 53, atunci când s-a dorit să se menţioneze că un termen este de decădere, s-a menţionat expres”, le-a spus Emil Boc tinerilor democrat-liberali. Acesta a explicat, ca exemplu, că termenul de şase luni pentru înscrierea unui partid politic, este termen de decădere şi că „restul termenelor, dacă nu sunt de decădere, sunt de recomandare”. „Congresul a fost absolut legal, nu a existat niciun fel de contestare a congresului, partidul îşi desfăşoară activitatea în concordanţă cu principiile Constituţiei. Deci, unii spun, toţi vorbesc, important e să ştiţi exact ce se întamplă”, a conchis Emil Boc.
Şi Ioan Oltean, secretarul general al partidului, ţinut să precizeze că PDL „nici nu se dizolvă şi nici nu se află în ilegalitate”. Acesta a adăugat că în partid există totuşi discuţii despre schimbarea culorii şi a denumirii actuale, modificare ce s-ar putea produce înainte de alegeri. „Noi studiem la aceasta ora mai multe variante care vizează o nouă branduire a partidului, cu siglă, cu nume”, a spus Oltean.

PNL doreşte radierea partidului de guvernământ

Opoziţia a luat însă în serios acuzaţiile lui Ranghilescu. Liderul PNL, Crin Antonescu, a intervenit telefonic imediat după prezentarea documentelor în cadrul unei emisiuni televizate, apreciind că, dacă situaţia iscată este, într-adevăr, reală, România nu mai este un stat de drept. „Nu ma miră. Acest partid are un fruntaş care încalcă legile în fiecare zi, nu are nicio preocupare să respecte legea. România nu mai este un stat de drept, pentru că esenţa unui stat de drept constă în faptul că puterea politică nu îşi permite să abuzeze legea”, a spus Antonescu.
De asemenea, şefa Delegaţiei PNL în Parlamentul European, Norica Nicolai, a precizat că PE va fi anunţat cât mai curând în legatură cu această chestiune. „Ambele grupuri politice, PSD şi PNL, vor sesiza conducerea Parlamentul European, pentru că este o chestiune care vizează o gravă încălcare de legi. (…) Luni (5 septembri, n.r.), cred eu, şi Parlamentul va avea o nouă majoritate, aici mă refer la USL, pentru că democrat-liberalii au acum statutul de independenţi”, a declarat Norica Nicolai.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, joi 1 septembrie, cererea de înregistrare ca alianţă politică a formaţiunii Uniunea Social Liberală, decizie care poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Cererea de înregistrare a USL a fost depusă la Tribunalul Bucureşti la începutul lunii martie, iar discutarea dosarului a fost amânată de mai multe ori.
În decurs de un an, alte trei formaţiuni în jurul cărora s-a făcut vâlvă au încercat să se înregistreze ca partide politice. Singurii care au reuşit au fost foştii independenţi, reuniţi sub sigla Uniunii Naţionale pentru prograsul României (UNPR). În primăvara acestui an, grupul independenţilor a strâns aproximativ 140.000 de semnături de susţinere pentru înscrierea Uniunii Naţionale pentru Progresul României. Cererea a fost depusă la Tribunalul Bucureşti, iar o lună mai târziu UNPR beneficia deja de toate privilegiile unui partid cuacte în regulă.

UDMR nu admite concurenţă

Nu la fel de norocoşi au fost maghiarii lui Laszlo Tokes, care a încercat să înregistreze un partid care ar fi făcut concurenţă Uniunii Democrate a Maghirilor din România (UDMR). Decizia Tribunalului Bucureşti, din 14 iulie, de a nu permite înregistrarea formaţiunii „Partidul Popular al Maghiar din Transilvania” ca partid a stârnit o serie de nemulţumiri în rândul maghiarilor care salutau iniţiativa.
Preşedintele executiv al Consiliului Naţional al Maghiarilor din România, Tibor Toro, care este şi unul dintre cei patru iniţiatori ai proiectului, a acuzat amestecul politic în această decizie şi spune că va depune recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Liderul maghiar a precizat că nu a primit motivarea instanţei şi nu crede că invocarea Constituţiei poate să explice refuzul înregistrării partidului. „La înfăţişarea din data de 14 iulie, procurorul a invocat Constituţia, caracterul de stat naţional unitar al României şi faptul că limba oficială este limba română, în contextul denumirii partidului nostru. Deci noi credem că acestea nu sunt motive de a respinge o cerere de înregistrare”, a spus Tibor Toro, potrivit România Liberă.
Totodată, el a precizat că pe tot parcursul încercării de înregistrare a partidului a simţit anumite presiuni din partea unei forţe politice, care nu ar fi interesată de apariţia Partidului Popular Maghiar din Transilvania. „Sunt foarte mulţi care nu sunt interesaţi de înregistrarea unui nou partid politic, şi partidele româneşti, şi puterea maghiară din România, UDMR, este pe undeva contrainteresată şi probabil că presiunile vin din aceste direcţii”, a mai spus Tibor Toro. Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania, ar urma să fie condus de vicepreşedintele Parlamentului European, Laszlo Tokes.

Diaconescu a rămas fără partid

În aprilie 2011, magistraţii Secţiei a IV-a civilă a Curţii de Apel Bucureşti (CAB) au admis mai multe excepţii formulate de diferiţi intervenienţi în dosarul privind înregistrarea Partidului Poporului, înfiinţat de Dan Diaconescu, respingând în acest fel înscrierea partidului în registrul partidelor politice. Decizia magistraţilor CAB este irevocabilă. „Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale a Partidului Poporului din România, reprezentat prin Petre Popescu, şi respinge contestaţia formulată de acesta, în consecinţă. Respinge excepţia tardivităţii contestaţiilor formulate de Rînghilescu Viorel şi Partidul Popular. Respinge contestaţia formulată de Rînghilescu Viorel ca nefondată. Admite contestaţiile formulate de Cojocaru Constantin, Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri. (…) Schimbă sentinţa civilă contestată. Admite cererile de intervenţie formulate de Cojocaru Constantin, Partidul Popular şi Asociaţia Românilor Sinceri. (…) Irevocabilă”, se arată în decizia judecătorilor.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis, pe 29 noiembrie 2010, cererea de înregistrare a Partidului Poporului în registrul partidelor politice, însă decizia a fost contestată. Iniţiativa s-a născut pe 25 iunie 2010, când realizatorul tv Dan Diaconescu, la ieşirea din arestul Direcţiei Cercetări Penale, a anunţat că va înfiinţa un partid politic şi că va participa la viitoarele alegeri prezidenţiale din 2014.

Diana Gabor

Legea nr. 14/2003 a partidelor politice

CAPITOLUL IV
Înregistrarea partidelor politice
(fragment)

Art. 21.
(1) Tribunalul Bucureşti se pronunţă asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2).
(2) Împotriva deciziei Tribunalului Bucureşti pot face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare, persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), Ministerul Public sau persoanele prevăzute la art. 20 alin. (2).
(3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţa publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.
(4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă şi irevocabilă.

Art. 22.
Partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii instanţei privind admiterea cererii de înregistrare.

Art. 23.
Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice.

Art. 24.
(1) Partidele politice au obligaţia să depună la Tribunalul Bucureşti:
a) documentele atestând desfăşurarea adunărilor generale, în termen de 30 de zile de la data acestora;
b) documentele provenind de la autorităţile electorale competente privind desemnarea candidaţilor în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor.
(2) Depunerea documentelor prevăzute la alin. (1) la Tribunalul Bucureşti se consemnează în Registrul partidelor politice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here