Prin intermediul unei viitoare legi, cei care dețin și administrează fostele cooperații de pe vremea comunismului vor dobândi dreptul de proprietate asupra proprietăților imobiliare pe care le au în administrare. În Cluj, zeci de spații comerciale primite la începutul anilor 90 de la statul român vor intra în posesia SCM-urilor (cooperative meșteșugărești), adică în cea a acționarilor acestor entități financiare. În acționariatul cooperativelor meșteșugărești clujene se regăsesc avocați și notari.
Uniunea Județeană a Organizațiilor Cooperațiilor (UJCM) Cluj s-a înființat în anul 2006 în baza Legii 1/2005 și are șase societăți cooperatiste (SCM). Practic, fiecare SCM administrează câteva spații comerciale, multe dintre ele fiind situate în centrul orașului, însă nu există nici o evaluare a acestor spații. Până acum, ținând cont de situația juridică a spațiilor comerciale nimeni nu a fost interesat să le contabilizeze. La nivel național exist câteva date care pot oferi o idee despre valoarea financiară a acestui patrimoniu. Conform unui raport din 2005, suprafaţa comercială utilă deţinută de societăţile cooperative era de aproape 3,9 milioane de metri pătraţi. În 2001, ea ajunsese la 2,7 milioane de metri pătraţi, pentru ca doar câţiva ani mai târziu, în 2004, să scadă până la circa 1,85 milioane de metri pătraţi. În unele cazuri, reducerea patrimoniului se explică prin retrocedări, dar de cele mai multe ori, a fost vorba de vânzări. Conform trend-ului imobiliar, cu siguranță spațiile SCM-urilor s-au împuținat simțitor. În 2012, Institutul de Economie Socială (IES) a publicat un raport referitor la SCM-uri. Conform studiilor respective, doar 10% din totalul veniturilor realizate de SCM-uri provin din vânzarea produselor. În cea mai mare parte, restul sumelor sunt realizate din închirierea și vânzarea de spații, cu precizarea că toate imobilele deținute de SCM-uri sunt situate în mediul urban. Și în cazul cooperativelor de consum, circa 40% din spațiile de depozitare deținute de acestea, majoritatea în mediul rural, sunt închiriate unor terți.
Patrimoniu de milioane de euro
Cooperativele din cadrul Ucecom deţineau, la sfârşitul anului 2011, nu mai puţin de 2.689 de unităţi, iar valoarea totală a imobilizărilor corporale (clădiri, terenuri, mijloace de transport, utilaje şi alte active fixe) ale membrilor Ucecom era de 427 de milioane de lei – cu menţiunea că, de cele mai multe ori, evaluările contabile sunt realizate mult sub preţul real se arată într-un material apărut în capital.ro. Cele mai bogate erau, la nivelul entităţilor judeţene, UOCCM Bucureşti (cu active fixe de 48 de milioane de lei), UJCM Cluj (cu 30 de milioane de lei) şi UJCM Prahova (cu 28 de milioane de lei). Odată cu Legea nr. 10/2001 privind situația unor imobile preluate abuziv în perioada comunistă, la art. 10 situația terenurilor pe care se află clădiri ale cooperației părea să se fi clarificat, în sensul că, în cazul în care terenurile erau acordate prin hotărâri ale Sfatului Popular, ale Consiliului de miniștri, decrete, legi, iar construcțiile realizate erau autorizate, statul era cel care trebuie să îi despăgubească pe foștii proprietari. Modificările aduse Legii nr. 10/2001 de către Legea nr. 247/2005 prevăd restituirea terenurilor foștilor proprietari indiferent de modul de realizare a construcțiilor. Multe dintre clădirile construite se află pe terenuri care au fost retrocedate vechilor proprietari sau multe clădiri, în care s-au investit bani în modernizare, au fost retrocedate. Toate acestea au dus la apariția unui număr mare de procese pentru apărarea patrimoniului cooperației, ceea ce a slăbit din forța acestor structuri. Aceste litigii pentru proprietatea clădirilor sau terenurilor au dus la reducerea activității sau chiar la închiderea unora dintre cooperative. O parte din clădirile cooperativelor de consum au fost vândute foștilor proprietari ai terenurilor la sume mult subevaluate.
Centrocop-ul a trimis un bancher după gratii
Un exemplu despre modul în care decurg o serie de afaceri din spatele acestor SCM-uri îl constituie celebrul ca al devalizării Băncii de Credit Cooperatist “Bankoop”, care a fost înființată în 1990, pe platforma Centrocoop-ului, o organizație sub umbrela căreia funcționează cooperativele de consum. Declinul Bankoop a început în 1996, când director era Alexandru Dinulescu, iar modul de falimentare a fost acordarea unor credite care nu au mai fost restituite. Dinulescu a fost arestat la 19 februarie 1997, dar trei luni mai târziu a fost eliberat sub control judiciar. A fost ținut sub control atât de bine, încât a reușit să fugă din țară. Ancheta a continuat în lipsa lui și, la finalul acesteia, a fost trimis în judecată pentru o banală luare de mită. La capătul procesului, judecat în lipsa inculpatului, Dinulescu a fost condamnat la zece ani de închisoare. Chiar dacă se refugiase în SUA, fostul director Bankoop a fost arestat de autoritățile americane și trimis în țară în 2003. În acest cadru este vorba de un prejudiciu de 1,5 miliarde de dolari și peste 600.000 de români care aveau depozite la Bankoop. Paguba Bankoop a fost recuperată de la bugetul de stat, iar creierul acestei devalizări este, Alexandru Dinulescu, singurul bancher român implicat în ruinarea unei bănci și pentru care s-a reușit trimiterea lui după gratii.
Care sunt SCM-urile “imobiliare” Cluj
SCM SIGMA Cluj
SCM Meseriaşul Gherla
SCM Solidaritatea Cluj-Napoca
SCM Moda Cluj-Napoca
SCM Superconf Cluj-Napoca
SCM Tricotajul Cluj-Napoca
Crina Crainic
