Bugetul municipiului Cluj-Napoca este în 2014 de aproximativ 1,7 ori mai mare decât banii alocaţi judeţului Cluj. Atât Horea Uioreanu, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, cât şi Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, au convocat pentru săptămâna aceasta şedinţe de consiliu judeţean şi respectiv consiliu local pentru adoptarea bugetelor. Dacă în municipiu Cluj-Napoca se vor cheltui peste 1 miliard de lei, sumă pusă în 2014 la dispoziţia autorităţilor judeţene este de 681 de milioane de lei.
Pentru favoriţi mai mult
Boc a anunţat că municipiul Cluj-Napoca are în 2014 un buget de 1.156.519.500 de lei, respectiv 257 de milioane de euro, după calculul edilului. Bugetul municipiului Cluj-Napoca va fi supus dezbaterii în Consiliul Local în şedinţa din 27 ianuarie2014. Bugetul de funcţionare al municipiului este de 653.912.500 de lei, iar cel de dezvoltare este de 502.607.000 de lei. Principalul obiectiv lansat în acest an de Emil Boc va fi Sala Polivalentă, chiar dacă “favoriţii” de la Con-A au primit un contract mai mare decât cel estimat de autorităţi. Astfel, chiar dacă oficialii din Primărie se aşteptau să cheltuiască doar 43,6 milioane de lei, contractul semnat la începutul anului cu cei de la Con-A a fost de 45,3 milioane de lei.
Pentru municipiul Cluj-Napoca se estimează un buget de cheltuieli de 960 de milioane şi un buget de venituri de 900 de milioane.
Uioreanu are în visteria sa 681,498 de milioane de lei. Suma este împărţită în trei categorii: 518 milioane merg la bugetul local, 174 de milioane pentru bugetul instituţiilor publice şi activităţilor finanţate integral şi parţial din venituri proprii si 6,8 milioane pentru bugetul fondurilor externe nerambursabile. Bugetul judeţului va fi votat de consilierii judeţeni pe 29 ianuarie 2014.
Cum se cheltuieşte bugetul la Cluj
Primăria Cluj-Napoca a fost amendată cu 200.000 lei pentru netransmiterea în termenul legal a unor anunţuri de atribuire contracte în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.
Potrivit raportului de control al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), a fost verificată procedura de prezentare în SEAP a unor anunţuri pentru diverse contracte din perioada 2010 – 2012.
“O echipă de control a ANRMAP a desfăşurat în noiembrie 2013 o procedură de supraveghere la Primăria Cluj-Napoca, de verificare a modului de atribuire a unui contract de lucrări de reabilitare, modernizare şi extindere a unui centru de servicii integrate, precum şi de verificare a respectării regulilor de publicitate privitoare la transmiterea unor anunţuri de atribuire a unor contracte.
S-a constatat că municipiul Cluj-Napoca nu a transmis în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, în termenul legal de 48 de zile, aceste anunţuri de atribuire a unor contracte de prestări servicii, furnizare produse sau lucrări din anii 2010 – 2012. Pentru aceste fapte, cuantumul amenzii aplicate de echipa de control a fost de 200.000 de lei”, se arată în documentul citat.
Raportul de control al ANRMAP, încheiat în 23 decembrie 2013, consemnează alte trei nereguli privind nerespectarea termenelor de transmitere în SEAP a unor contracte, pentru care nu au fost, însă, aplicate amenzi, deoarece faptele erau prescrise.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, miercuri, că amenda totală de 200.000 de lei aplicată de ANRMAP “a fost contestată în instanţă”.
Restanţele lui Boc
Primarul Emil Boc, alături de viceprimarii Horvath Anna şi Gheorghe Şurubaru, a anunţat lista de obiective pentru anul 2014 ale Primăriei Cluj-Napoca. Printre acestea se numără mai multe proiecte care trebuiau să fie finalizate încă de anul trecut, sau chiar din 2012, se arăta într-un articol anterior.
În primul rând, susţine edilul, reprezentanţii instituţiei îşi propun să menţină taxele şi impozitele la nivelul celor din 2013, inclusiv cele legate de parcări. Apoi, finalizarea Sălii Polivalente a devenit o prioritate, contractul fiind semnat pe 30 decembrie, iar după ce se va da ordinul de începere a lucrărilor, termenul dat firmei câştigătoare este de 8 luni. Totodată, la darea în folosinţă a Sălii Polivalente va fi gata şi un parking de 445 de locuri.
Finanţarea investiţiei se realizează integral cu fonduri publice locale, o parte fiind asigurată din creditul de investiţii contractat de instituţie de la CEC Bank. Contractul a fost câştigat pentru a treia oară de CON-A, asociată cu Nisal şi InterSport, cu oferta de 34.914.326,57 lei fără TVA, la care se adaugă cheltuieli ”diverse şi neprevăzute” în sumă de 1.640.973,34 lei fără TVA.
Sala Polivalentă, deşi nu a obţinut finanţarea dorită de la Compania Naţională de Investiţii, trebuia să fie inaugurat în plin an electoral, 2012. Primăria municipiului Cluj-Napoca a desemnat în luna noiembrie 2010 câştigătorul contractului de proiectare şi execuţie, societatea CON – A, cu oferta de 50.926.063,83 lei fără TVA şi 36 luni calendaristice termen de execuţie. Lucrările la Sala Polivalentă au fost ulterior sistate în martie 2011, după ce sentinţa Tribunalului Cluj în cazul contestaţiei ACI Cluj a fost favorabilă celei din urmă, conservarea, realizată tot de CON-A, a constat în jur de 5 milioane de lei, iar licitaţia a fost reluată la finele anului trecut.
În ceea ce priveşte transportul în comun, edilul a anunţat că vor fi achiziţionate 50 de noi autobuze, din care RATUC va cumpăra 10 din banii strânşi din taxa specială, costul suportat de Primărie fiind de 60 de milioane de lei. Vor fi menţinute gratuităţile pentru transportul în comun pentru pensionari, elevi şi studenţi, iar sistemul de ticketing electronic ar trebui să fie gata tot anul acesta. Pentru că proiectul european pentru acest sistem acoperă doar achiziţionarea unui validator, Primăria va suporta cumpărarea a încă două pentru fiecare autobuz.
Bugetul Primăriei Cluj-Napoca pe capitole
- Autorităţi publice şi acţiuni externe – 68 de milioane
- Alte servicii publice generale – 4 milioane
- Tranzacţii privind datoria public şi împrumuturi – 22 de milioane
- Ordine public şi siguranţă naţională – 8 milioane
- Învăţământ – 178 de milioane
- Sănătate – 22 de milioane
- Cultură, recreere şi religie – 24 de milioane
- Asigurări şi asistenţă social – 58 de milioane
- Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică – 94 de milioane
- Protecţia mediului – 52 de milioane
- Combustibili şi energie – 40 de milioane
- Transporturi – 254 de milioane de lei
