Perspectivele anului 2012
Interviurile acordate de presedintele Traian Basescu in 22 decembrie 2011 la televiziunea publica si la postul de radio Romania Actualitati imi dau prilejul sa incerc sa schitez o prognoza a ceea ce se va intampla in anul viitor, de care ne despart numai cateva zile.
Presedintele a infatisat cateva jaloane in evaluarea viitorului din punct de vedere economic, a justitiei, si in domeniul sanatatii.
Romania s-a declarat de acord cu obiectivele Uniunii Europene: deficit structural de 0,5%, deficit bugetar care sa nu depaseasca 3%, iar nivelul datoriei publice sa nu fie mai mare de 60% din Produsul Intern Brut. Cu privire la acesti indicatori, nu exista dezacorduri de principiu dintre Putere si Opozitie, dar acordul USL este conditionat de acceptarea unor contrapropuneri: guvern de tehnocrati, infiintarea unor structuri ad-hoc pentru combaterea efectelor crizei economice, structura compusa din Putere, Opozitie si Banca Nationala, modificarea Constitutiei urmand a se face numai dupa alegerile legislative. Ultima propunere este realizata intrucat UDMR-ul are aceeasi pozitie cu USL-ul si nu se poate constitui in Parlamentul Romaniei o majoritate de 66%, care sa aprobe un proiect de modificare a Constitutiei, pentru a fi suspus aprobarii printr-un referendum. In aceasta situatie, modificarea Constitutiei este irealizabila. Asa fiind, propunerea lui Traian Basescu de aderare a Romaniei la „Acordul Interguvernamental pentru Uniunea Economica Consolidata” , cum i se spune acum viitoarei guvernante economice – sa se reflecte in Legea Fundamentala numai dupa 2015 – mi se pare singura posibila. Desi Acordul se refera la tarile ce fac parte din zona euro, tara noastra doreste sa adere la acesta deoarece intentionam ca in anul 2015 sau in 2016 sa avem si noi aceasta moneda.
Apropo de masurile de ecarisaj fiscal pe care le va intreprinde UE, tot in 21 decembrie l-am auzit la RFI pe domnul profesor universitar Mircea Cosea, cu o voce cavernoasa, care ne spunea ca marea nenorocire ce ne pandeste este operatia de reducere a deficitului bugetar sub 3%. Prin aceasta, nu se va permite dezvoltarea consumului intern si, deci, cresterea economica a tarii. Universitarul explica masurile luate de Consiliul Europei la ultima intalnire a sefilor de stat si de guvern, ca o expresie a imperialismului economic al celor puternici. Putem constata ca la „vocea patriotului nationale”, alaturi de Ilie Serbanescu si Dinu Giurescu s-a atasat si domnul Cosea. Uite, insa, ca marile puteri europene nu au nici un interes ca tarile din sudul Europei sa fie sarace. Daca acestea sunt paupere, produsele Germaniei, Frantei, si a altor state dezvoltate, nu au piata de deschidere. Acesta mi se pare un argument de bun simt care nu mai necesita motivari suplimentare sofisticate.
Pornind de la premisa unui buget echilibrat, in pofida crizei economice, cresterea economica a Romaniei cu 2% in 2012 mi se pare un obiectiv rezonabil. Nu trebuie omis a se sublinia ca acesta este un nivel de dezvoltare mult mai mare decat al majoritatii tarilor UE. Ca sa fim corecti, trebuie amintit insa si faptul ca nivelul de trai in majoritatea tarilor europene este mai mare decat cel al Romaniei. A ne compara cu Bulgaria, Macedonia, Albania si Republica Moldova mi se pare nerelevant.
Se apropie verificarea Romaniei pe problema justitiei, justitie ce ne-a facut si ne face, in continuare, atatea necazuri. Daca inainte obiectul nemultumirii presedintelui erau, indeosebi, judecatorii, care tergiverseaza solutionarea cauzelor pana se apropie de termenele de prescriptie a raspunderii penale, acum cei criticati sunt procurorii. Basescu a remarcat ca din 8 cazuri de mare coruptie solutionate recent, in patru s-au pronuntat sentinte de achitare, ceea ce cu adevarat reprezinta un vot de blam pentru procurori. Legat de faptul semnificativ al calitatii necorespunzatoare a activitatii de urmarire penala, a promis ca, la nivelul administratiei prezidentiale, va verifica mai atent dosarele penale pentru care se cere avizul presedintelui pentru trimiterea in judecata. Solicita ca aceleasi exigente sa functioneze si in cadrul Parlamentului. Acum vreo doi-trei ani, parca spunea altfel. Este bine ca si-a reconsiderat pozitia avuta. A mai ridicat si problema arestarilor extrem de mediatizate, dar care au la baza un probatoriu subtire. Chiar daca ii irit din nou pe unii din cititorii mei, cred ca si in aceasta privinta are dreptate.
A mai facut ample referiri si la rezistenta sistemului sanitar la masurile de reforma a sanatatii. L-a remarcat in acest sens pe doctorul Raed Arafat ca un oponent inversunat al privatizarii partiale a sistemului de asistenta medicala. Punerea in practica, respectiv amenajarea unui alt sistem de acordare a asistentei sanitare, din punct de vedere practic, adica legislativ si organizatoric, nu este fezabila inainte de anul 2013. Cel putin aceasta este parerea mea.
Pana atunci, sa fim sanatosi si sa speram ca in anul 2012 ne vor ocoli catastrofele, deoarece seceta din toamna acestui an nu a fost deloc de bun augur.
22 decembrie 2011
